Cabinetul Merz, în pragul unei restructurări
20 iulie 2026
Cancelarul federal Friedrich Merz ia în calcul o remaniere guvernamentală. Anunțul a fost făcut chiar de șeful Executivului de la Berlin, care a asociat mutarea posibilă cu scandalul care a determinat demisia liderului grupului parlamentar conservator din Bundestag, Jens Spahn.
Merz a apărut duminică la televiziunea publică germană ZDF într-un deja tradițional format de interviu transmis anual înainte de vacanța parlamentară. Cancelarul creștin-democrat (CDU) ar fi purtat consultări cu liderul partenerului conservator bavarez Uniunea Creștin-Socială (CSU), Markus Söder, și va propune ”relativ curând” un succesor pentru Spahn. ”Grupul parlamentar este funcțional. Nu suntem presați de timp în acest moment”, dat fiind că Legislativul își reia atribuțiile în septembrie.
Distanțarea de Spahn
Spahn a renunțat la funcția deținută în grupul de centru-dreapta din Bundestag după ce a dezvăluit că, împreună cu soțul său, au recurs în Statele Unite la o mamă surogat pentru a avea un copil, practică împotriva căreia, în Germania, a militat chiar alianța CDU/CSU, inclusiv Spahn, fost ministru federal al Sănătății.
Demisia lui Spahn ”ar putea fi o oportunitate de a regândi structura Guvernului federal”, a apreciat Merz, întrebat dacă printre posibilii succesori la funcția de lider al grupului parlamentar s-ar putea regăsi actuali miniștri. Printre numele vehiculate de presă ca posibili succesori se numără Nina Warken, ministră a Sănătății (CDU) și Alexander Dobrindt, ministru de Interne (CSU). Un al treilea candidat este șeful cancelariei federale, creștin-democratul Thorsten Frei.
În privința lui Spahn, Merz a mărturisit că nu se aștepta la un val de indignare de asemenea amploare. Reacția publică, spune cancelarul, a avut legătură și cu persoana lui Spahn, precum și cu modul în care acesta a gestionat comunicarea. Printre criticile aduse este cea că i-a informat ”foarte, foarte târziu” pe membrii partidului și ai grupului parlamentar. ”Dacă am fi avut timp, am fi putut discuta totul calm și pe îndelete. Dar nu am avut acel timp.”
Merz a subliniat că nu a fost implicat în strategia de comunicare și că nu a informat pe nimeni din partid despre paternitatea lui Spahn: ”Am respectat dorința lui și i-am lăsat lui responsabilitatea comunicării”.
O ”criză de încredere în democrație”
Germania se confruntă cu o ”criză de încredere în democrație”, a admis Merz, în discuția televizată. ”Nu este doar sarcina Guvernului, ci a tuturor partidelor democratice să remedieze această problemă”, a punctat cancelarul, adăugând că atmosfera din parlament ”nu reprezintă o reclamă bună pentru democrație”.
Cancelarul a declarat că a plecat ”profund îngrijorat” după ultima ședință parlamentară înainte de vacanța de vară, când Bundestagul a adoptat o reformă a sistemului de sănătate și o nouă lege controversată privind sistemele de încălzire. ”Poți avea o opinie diferită asupra diverselor probleme. Am fost și eu lider al opoziției și nu am cruțat guvernele de atunci. Dar ceea ce vedem acum este o denigrare personală care dăunează democrației”.
Politicianul a criticat toate partidele din opoziție: ”Suntem obișnuiți cu acest lucru din partea AfD, acum și din partea Partidului Stângii, dar și din partea Verzilor. Toți folosesc același ton”.
O vină, pare a sugera cancelarul, aparține și presei: ”Îi prezentați întotdeauna doar pe cei care mă critică (...) Este dreptul lor să facă asta. Dar este și dreptul meu să spun lucrurile astfel. Primesc foarte multă susținere din partea populației pentru ceea ce spun despre aceste subiecte”.
Merz a vorbit și despre numărul prea mic de ore lucrate în Germania, ceea ce ar duce la o productivitate redusă. ”Nu am acuzat niciodată pe nimeni de lene”, dar ”dacă vrem să ne permitem în continuare acest stat social, atunci trebuie să muncim împreună pentru a-l susține”.
Interviurile de vară, așa numitele ”Berlin direkt - Sommerinterviews”, sunt un fel de bilanț de sezon și reprezintă o tradiție a televiziunii publice germane ZDF care datează din 1988, pe vremea când emisiunea se numea ”Bonn direkt”, deoarece Bonn era atunci capitala federală.