Pe de altă parte, în concluzii privind provincia Kosovo, Consiliul de Miniştrii recunoaşte explicit Actul de la Helsinki, principiul suveranităţii şi integrităţii teritoriale declarând că nu pune în discuţie aceste principii.

Franţa este primul stat care ''intenţionează să recunoască Kosovo'', a anunţat luni la Bruxelles, ministrul francez de externe, Bernard Kouchner.

În schimb, poziţia României pare a nu se schimba. Bucurestiul nu recunoaşte independenţa provinciei care a fost declarată unilateral. Adrian Cioroianu, ministrul român de externe:

„În concluzie permiteţi-mi să vă spun că mandatul cu care am venit aici la Bruxelles a fost respectat şi prin luările noastre de poziţie dar şi prin colaborarea pe care am avut-o în discuţiile din timpul zilei cu colegii din Spania, din Grecia, din Slovacia dar şi din alte state.”

Nici Spania nu va recunoaşte independenţa Kosovo, a declarat tot luni la Bruxelles, ministrul spaniol al afacerilor externe Miguel Angel Moratinos, aflat la CAGRE (Consiliul Afaceri Generale şi Relaţii Externe), al miniştrilor de externe din statele membre UE.

Tot luni, doar 3000 de studenţi din organizaţiile naţionale protestau în centrul Belgradului iar la Mitrovita, in nordul Kosovo, a avut loc o demonstraţie la care au participat circa 2000 de oameni.

Gestul albanezilor din Kosovo totuşi ar putea constitui un precedent pentru alte regiuni separatiste, majoritatea din fostul spaţiu sovietic dar şi din Macedonia, Slovacia sau România. Pe de altă parte, preşedintele României, Traian Băsescu a spus că exclude orice paralelă între Kosovo şi minoritatea maghiară din România.