Până la urmă a funcţionat, după multe momente turbulente şi apăsătoare la Berlin: în a doua rundă de vot în Bundestag, Friedrich Merz, șeful CDU, a obținut majoritatea necesară învestirii în funcția de cancelar federal. 325 de deputați au votat în favoarea lui, 289 împotrivă.

Vizibil ușurat, dar și cam epuizat, el a declarat: "Vă mulțumesc pentru încrederea acordată și accept alegerea mea."  Merz devine astfel al zecelea cancelar al Republicii Federale Germania. Și nu va uita cu siguranță această zi, la fel ca mulți alți membri ai Bundestagului. 

Faptul că Merz nu a reușit să obțină din prima rundă de vot așa-numita "majoritate a cancelarului", necesară pentru confirmarea sa în funcție, a fost o situație nemaiîntâlnită în istoria Republicii Federale. Până la Merz, toți ceilalți nouă cancelari federali, de la Konrad Adenauer până la Olaf Scholz, au fost aleși întotdeauna din prima rundă de vot. Dar nimic nu mai este cum era în Germania anului 2025.

La puțin timp după ora 10, noua președintă a legislativului de la Berlin, Julia Klöckner, tot din CDU, a anunțat ceva ce nimeni nu și-a imaginat anterior: din cele 621 de voturi exprimate, 310 au fost pentru Merz, 307 împotriva lui. Klöckner a făcut apoi anunțul de senzație: "Deputatul Merz nu a obținut majoritatea necesară de 316 voturi. Conform Articolului 63, aliniatul 2, al Constituției, el nu a fost ales în funcția de cancelar al Republicii Federale Germania." Ea a accentuat intenționat cuvântul "NU", pentru ca toată lumea să priceapă dramatismul momentului.

Deși Merz a avut mai multe voturi pentru decât împotrivă, el nu a întrunit "majoritatea cancelarului" prevăzută de Constituția germană. Această majoritate înseamnă majoritatea deputaților din Parlament: 630 de mandate în noul Bundestag înseamnă că jumătatea este 315 iar 316 reprezintă majoritatea simplă a cancelarului.

Merz, care a fost puternic aplaudat în Bundestag de grupul conservator în ciuda nealegerii sale la primul vot, s-a decis rapid să se supună pentru a doua oară la vot.

18 politicieni din tabăra noii coaliţii nu au fost pentru Merz

Dar de ce nu a reușit să obțină majoritatea din prima încercare? Tabăra noii coaliții - CDU, CSU și SPD - are în total 328 de voturi, ceea ce înseamnă că 18 deputați din aceste partide nu au votat pentru Merz. Votul este secret, este greu deci de aflat cine anume s-a opus numirii politicianului conservator de 69 de ani. Surpriza a fost și mai mare și pentru că negocierile de formare a coaliției au decurs fără probleme deosebite.

Rezultatul alegerilor anticipate din februarie fusese oricum suficient de dramatic: doar 28,6% din voturi pentru CDU/CSU, un minim istoric de 16,4% pentru social-democrați. În schimb, câștiguri masive pentru "Alternativa pentru Germania " (AfD),  partid care a fost catalogat recent de serviciul de informații interne drept "în mod sigur extremist de dreapta".

Noul guvern cu Merz cancelar îl va avea pe șeful SPD Lars Klingbeil în postura de vicecancelar și ministru de Finanțe. Toate portofoliile ministeriale sunt deja alocate, cu numeroase figuri noi și întinerite.

Deși majoritatea de 328 de voturi în Bundestag este una subțire pentru actuala coaliție, au existat și marje mai strânse în istorie, de exemplu pentru cancelari precum Konrad Adenauer sau Helmut Kohl, aleși totuși fără emoții din prima rundă de vot în parlament.

Opoziția critică: "Pierdere masivă de autoritate de la bun început"

După prima sesiune de vot, toți deputații au părăsit sala și s-au retras în consultări speciale în cadrul grupurilor parlamentare. În anticamera sălii plenare, după primul vot eșuat, se afla fosta deputată ecologistă Renate Künast care a declarat pentru televiziunea "Phoenix" că pentru Merz situația ar fi o "masivă pierdere de autoritate". Mai mult: "Lucrul ăsta o să rămână lipit de el, nu o să mai scape de el niciodată."

Deputatul SPD Ralf Stegner a declarat pentru DW: "Este ceva ce nimeni nu și-a dorit. Și cred că social-democrații știu acum exact ce este de făcut." Adică să-l voteze cu toții pe Merz în a doua rundă.

Se știe desigur că nu toți parlamentarii social-democrați îl au la inimă pe Friedrich Merz. Mulți se plâng de politica sa prea dură vizând migrația. Iar Merz a respins ferm în campania electorală contractarea de noi datorii, pentru a anunța după alegeri credite gigantice fără precedent. Și asta cu sprijinul SPD și al ecologiștilor, adică al rivalilor săi politici. Lucru pe care nu l-au apreciat mulți colegi de partid din CDU. Dar să riști aruncarea țării în haos și chiar posibile noi alegeri anticipate? Poate că eșecul din primul tur a fost doar un semnal de avertizare din propriile rânduri.

Toată situația dă desigur apă la moară pentru AfD, care ar fi dorit să intre la guvernare alături de conservatori. Încă din seara alegerilor, co-șefa AfD Alice Weidel declarase: "Să vedem ce aduc următoarele săptămâni. Dar dacă se întâmplă cum prevedem noi, că CDU se va distanța de AfD și va comite fraudă electorală prin alierea cu stânga, atunci pot să vă spun să vă așteptați ca noile alegeri să vină mai devreme decât credeţi. Iar atunci vom depăşi CDU, acesta este obiectivul nostru." Iar în cele mai recente sondaje de opinie, AfD aproape a reuşit acest lucru.

Azi, 6 mai, Weidel a declarat pentru DW: "Merz nu poate să obţină nici măcar sprijinul propriilor colegi, ce fel de guvern va fi acesta?"

Totuşi, în ciuda obstacolelor neaşteptate, Merz a putut până la urmă să preia funcţia de cancelar federal. Miercuri efectuează deja primele vizite externe la Paris şi Varşovia. Şi şi cel mai dificil partener, preşedintele american Donald Trump, va dori să se întâlnească cât de repede cu Merz. În speranţa că startul împiedicat în funcţia de cancelar va fi uitat rapid şi pe plan internaţional.