Propoziţia care a stârnit controverse în întreaga Germanie a fost rostită aproape în treacăt. În sediul Cancelariei din Berlin s-a desfăşurat luni o conferinţă de presă la capătul întâlnirii avute de şeful executivului german, Friedrich Merz, cu preşedintele interimar al Siriei, Ahmed al-Sharaa. După declaraţiile finale ale celor doi, care de altfel s-au întâlnit pentru prima dată, un purtător de cuvânt a spus presei că mai sunt permise două întrebări adresate celor doi oficiali.

Un ziarist a vrut să ştie ce are Merz în plan, câţi sirieni care trăiesc acum în Germaniaurmează a fi repatriaţi. Merz a răspuns: "Pe termen mai lung, în următorii trei ani - şi aceasta a fost dorinţa preşedintelui al-Sharaa - urmează ca aproximativ 80 la sută din sirienii şi sirienele care se află acum în Germania să se întoarcă înapoi în ţara lor de origine".

80 la sută? În doar trei ani? Chiar a spus Merz aşa ceva? A durat câteva ore şi politicieni, experţi şi reprezentanţi ai economiei au reacţionat la această propoziţie. Probabil că şi ei au vrut mai întâi să se asigure că şeful executivului de la Berlin chiar a spus aşa ceva. Şi spusese. Asta înseamnă că din cei 950.000 de sirieni care trăiesc acum în Germania 800.000 urmează să se reîntoarcă în ţara lor.

Critici inclusiv din partea taberei guvernamentale

Nu doar reprezentanţi ai opoziţiei, ci şi mulţi politicieni ai partidelor la putere s-au arătat cel puţin iritaţi. Şefa guvernului regional din landul Saar, social-democrata Anke Rehlinger, a declarat pentru reţeaua redacţională "Redaktionsnetzwerk Deutschland": "Nu este o idee înţeleaptă a cancelarului să lanseze în spaţiul public cifre concrete şi intervale de timp concrete, fiindcă aceasta generează aşteptări pe care este posibil să nu le poată onora". Social-democraţii sunt partenerul mai mic de guvernare al creştin-democraţilor în cabinetul condus de Merz, care este şi preşedintele formaţiuniii CDU.

Şi influentul expert în materie de politică externă al grupului parlamentar al CDU, Roderich Kiesewetter, a declarat pentru cotidianul Handelsblatt că anunţarea unor astfel de cifre este problematică din mai multe puncte de vedere. Kiesewetter a evidenţiat numărul mare de sirieni care lucrează în Germania ca medici sau în sectorul de îngrijire. "Dacă aceştia se întorc în ţara lor vom avea o mare problemă", a avertizat el.

Medicii şi personalul de îngrijire din Siria sunt la mare căutare

Şi Societatea Germană a Spitalelor vede lucrurile la fel. Vicepreşedinta organizaţiei, Henriette Neumeyer, a subliniat că medicii din Siria formează grupul cel mai mare în rândul grupurilor de medici străini din Germania. "Prin asta ei au o mare însemnătate pentru asigurarea îngrijirii medicale", a declarat Neumeyer, tot pentru reţeaua redacţională "Redaktionsnetzwerk Deutschland". La sfârşitul anului 2024 în spitalele din Germania lucrau 5745 de medici din Siria, a mai informat ea.

Chiar şi Merz a vorbit la conferinţa de presă despre acest grup profesional, precizând: "Noi avem interesul ca persoanele care trăiesc la noi să şi vrea să rămână aici, să fie bine integrate - preşedintele al-Sharaa a vorbit despre medicii şi personalul de îngrijire care lucrează în spitalele noastre - deci vrem ca aceşti oameni să şi rămână în Germania". Dar cancelarul a adăugat că mulţi sirieni sunt acum de trebuinţă în ţara lor. "De aceea este acum un moment potrivit pentru a vorbi despre aceşti oameni".

Un sfert de milion de sirieni au dobândit deja cetăţenia germană

Aproximativ 950.000 de oameni cu paşaport sirian trăiesc în Germania, majoritatea dintre ei sosind în ţară în 2015, după izbucnirea războiului civil din Siria. Începând din 2016 au dobândit cetăţenia germană 250.000 de sirieni, dar majoritatea refugiaţilor din Siria beneficiază de aşa-numita protecţie subsidiară.

Aceasta înseamnă că pot trăi în Germania atât timp cât în ţara lor sunt ameninţaţi de războaie, catastrofe, foamete şi sărăcie. În cazul Siriei războiul civil i-a determinat pe oameni să se refugieze în Germania. Dar din perspectiva guvernului german acel război s-a încheiat după alungarea de la putere a fostului preşedinte Bashar al-Assad, la finele anului 2024. De atunci la putere se află preşedintele interimar al-Sharaa, care a fost anterior conducătorul unor islamişti militanţi.

Avocata Osman: "Un scenariu fără fundament"

Pentru ecologiştii din opoziţie afirmaţiile cancelarului Merz nu sunt doar "străine de realitate, ci de-a dreptul cinice". Aşa cel puţin a afirmat deputata ecologistă din Bundestag Luise Amtsberg pentru ziarele grupului media Funke. Anunţul lui Merz ignoră "nu doar starea fragilă de securitate din Siria, ci şi faptul că numeroşi refugiaţi sirieni au devenit de mult timp parte a societăţii noastre".

Nahla Osman este avocată, expertă în dreptul migraţiei şi trăieşte la Rüsselsheim. Este originară din Siria şi preşedintă a Uniunii Asociaţiilor de Ajutorare Germano-Siriene. Ea a declarat marţi pentru DW că planul lui Merz nu se poate pune în practică şi generează disperare şi mânie în rândul sirienilor care trăiesc în Germania. "Un calcul simplu arată că, în acest scop, vreme de trei ani trebuie expulzaţi zilnic aproximativ 730 de oameni, ceea ce constituie un scenariu logistic lipsit de fundament realist. Pe acest fundal dezbaterea pare mai puţin legată de o strategie politică viabilă şi mai mult un semnal de politică internă în contextul întăririi unor forţe politice cum este Alternativa pentru Germania (AfD)".

Doar puţini sirieni s-au decis până acum să se repatrieze benevol în ţara lor. De la începutul anului 2025 există un program administrat în comun de guvernul de la Berlin şi de cele 16 guverne de land. Programul prevede între altele preluarea costurilor de zbor şi un ajutor de 1000 de euro pentru fiecare adult care se repatriază. Anul trecut doar 3678 sirieni s-au folosit de acest program, potrivit Oficiului Federal pentru Migraţie şi Refugiaţi.