A fost o campanie scurtă, dar dură. Sloganul "schimbare de direcţie" a fost omniprezent. "Ei au încercat timp de trei ani să facă în Germania politică de stânga. Ei nu mai pot continua cu asta", a declarat cu două săptămâni înainte de alegeri Friedrich Merz, candidatul de frunte al formaţiunilor conservatoare surori CDU şi CSU. Potrivit sondajelor el va fi următorul cancelar german.

De la tribuna Bundestagului Merz s-a referit la formaţiunea social-democrată SPD şi la ecologişti, care s-au aflat din 2021 la guvernare împreună cu liberalii din FDP. În noiembrie 2024 coaliţia alcătuită din două formaţiuni de stânga şi una liberală în materie de economie s-a destrămat, după luni de dispute prilejuite de lipsa banilor la buget. De aceea au loc pe 23 februarie alegeri parlamentare anticipate.

SPD riscă să se prăbuşească

În timp ce ecologiştii se menţin la procentajul pe care l-au înregistrat şi la alegerile din 2021, SPD şi FDP au pierdut masiv din susţinere. FDP riscă să nu treacă pragul electoral de cinci la sută iar SPD este pândit de o înfrângere usturătoare. Orice ar obţine sub 20 la sută din sufragii ar însemna cel mai prost rezultat al formaţiunii din istoria sa postbelică. Iar potrivit sondajelor SPD este departe de a obţine 20 la sută. Cancelarul Olaf Scholz ar fi astfel şeful de guvern cu cel mai scurt mandat din ultimii 50 de ani şi singurul cancelar social-democrat care nu a fost reales.

CDU/CSU în frunte, AfD pe locul doi

Potrivit sondajelor favorit pentru funcţia de cancelar este Friedrich Merz. Preşedintele CDU conduce grupul parlamentar comun CDU/CSU. După 16 ani de guvernare conservatorii au devenit în 2021 cea mai puternică formaţiune de opoziţie în Bundestag şi acum doresc să revină la putere. Pe locul doi se clasează în sondaje formaţiunea parţial de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD), care va întruni peste 20 la sută din voturi, de două ori mai multe decât în 2021.

Cum s-a putut petrece dramatica prăbuşire a SPD şi spectaculoasa ascensiune a AfD? Friedrich Merz spune că fenomenul este explicabil prin prăbuşirea economiei. "Economia naţională a ţării noastre, a Republicii Federale Germania, se află între timp la coada Uniunii Europene", a spus el. 50.000 de întreprinderi şi-au declarat falimentul şi aproximativ 100 de miliarde de euro, capital al întreprinderilor, iau anual calea străinătăţii. "Economia noastră scade. Avem recesiune de trei ani în şir. Este ceva fără precedent în istoria postbelică a Germaniei", a subliniat Merz.

Scholz şi ministrul său al Economiei, ecologistul Robert Habeck, care concurează şi el la funcţia de cancelar "sunt rupţi de realitate", potrivit liderului CDU. "Ştiţi ce impresie îmi faceţi? Mi se pare că sunteţi doi manageri angajaţi care şi-au distrus compania şi apoi se duc la proprietar spunând: am vrea să continuăm tot aşa în următorii patru ani".

Război, criză energetică, inflaţie

În timp ce Merz a lansat atacuri tot mai dure pe durata campaniei electorale, cancelarul Scholz s-a văzut nevoit să intre în defensivă. Deşi s-a dat mai bătăios şi mai încrezător în forţele proprii decât în ultimii ani, el s-a trezit tot mai frecvent în situaţia de a trebui să-şi apere politica şi de a încerca s-o justifice.

Nu guvernul său ci invazia Rusiei în Ucraina ar fi provocat criza energetică şi inflaţia. "Până astăzi economia se luptă cu urmările", a declarat Scholz. Nici în următorii ani situaţia nu va deveni mai uşoară, având în vedere evoluţiile din SUA şi cererile "iritante" ale preşedintelui Donald Trump. "Vântul ne bate din faţă. Şi adevărul e că asta nu se va schimba fundamental în următorii ani".

Imigraţia a fost principala temă

Starea precară a economiei a fost o temă foarte discutată în campanie. Dar după atentatul mortal comis cu cuţitul la Aschaffenburg de un solicitant de azil din Afganistan, a cărui cerere fusese refuzată, tema imigraţie a dominat spaţiul public. Cu atât mai mult cu cât Friedrich Merz a anunţat imediat după atentat că doreşte să înăsprească legislaţia de azil încă înainte de alegeri. La nevoie, şi cu voturile AfD.

Deputaţii AfD au triumfat la sfârşitul lunii ianuarie când proiectul de lege avansat de CDU/CSU a întrunit majoritatea în Bundestag cu ajutorul voturilor lor. "Acum şi aici începe o nouă epocă", a declarat deputatul AfD Bernd Baumann, însărcinatul formaţiunii pentru afaceri parlamentare. "Acum începe ceva nou, ceva condus de noi, forţele AfD". El a precizat că formaţiunea sa este dispusă să încheie o coaliţie după alegeri cu CDU/CSU.

Împotriva cooperării cu extrema dreaptă

Sute de mii de oameni au ieşit în stradă în întreaga ţară după votul din Bundestag, protestând împotriva alunecării spre dreapta a politicii în Germania. Iar cancelarul Scholz a avertizat: "Nu este indiferent dacă se colaborează cu extrema dreaptă. Nu în Germania"! El a adăugat că cetăţenii nu pot fi încredinţaţi că după alegeri nu va exista o coaliţie între CDU/CSU şi AfD.

Atacat astfel, Merz a tot reiterat în zilele şi săptămânile ce au urmat că exclude orice colaborare cu AfD. El a afirmat că obiectivul extremei drepte este distrugerea formaţiunilor CDU şi CSU şi orice coaliţie cu AfD este imposibilă.

Cine cu cine ar putea forma o coaliţie?

Dar CDU/CSU nu vor putea guverna singure. După alegeri vor avea nevoie de cel puţin un partener de coaliţie. Cu cât vor fi mai multe partide reprezentate în Bundestag, cu atât mai dificilă va fi alcătuirea majorităţii şi prin asta formarea guvernului. Partidul de stânga Die Linke va reuşi, potrivit sondajelor, să treacă pragul electoral, dar în cazul formaţiunilor FDP şi BSW nu este sigur.

Dacă FDP va reuşi să fie în continuare formaţiune parlamentară pentru formarea unei coaliţii vor fi probabil necesare trei partide. Dat fiind că FDP a decis că este exclusă o nouă coaliţie împreună cu ecologiştii, ar rămâne doar varianta unei alianţe între CDU/CSU, SPD şi FDP. Dacă în Bundestag vor fi reprezentate mai puţine partide variantele de coaliţie ar fi CDU/CSU şi SPD sau CDU/CSU şi ecologiştii.

AfD este izolată

Candidata AfD la funcţia de cancelar, Alice Weidel, atrage atenţia că prin astfel de coaliţii este posibilă doar continuarea politicii dezastruoase de până acum. Dar AfD nu se va opune. Schimbarea politică va veni oricum, "asta va întârzia doar fenomenul, fără a fi necesar".

După scandalul provocat de votul în Bundestag împreună cu deputaţii AfD, raporturile dintre CDU/CSU pe de-o parte şi SPD şi ecologişti pe de alta nu mai sunt cele mai bune. În cele din urmă formarea unei coaliţii va depinde de capacitatea fiecărei formaţiuni de a-şi impune părţi din agenda politică.

Politica climatică nu a mai jucat niciun rol în campanie

SPD va prioriza politica socială, ecologiştii protecţia climei. "Dacă germanii vor vota pe 23 februarie un guvern care anunţă că nu vrea să respecte obiectivele de protecţie a climei nici Europa nu va mai dori să-şi respecte obiectivele de protecţie a climei", a avertizat Robert Habeck, candidatul ecologist la funcţia de cancelar. "Într-un astfel de caz protecţia climei la nivel global aparţine trecutului. Niciun cancelar german, niciun ministru al protecţiei climei şi niciun comisar nu se va mai putea duce în India, Indonezia sau China pentru a spune: oameni buni, ardeţi mai puţin cărbune, extindeţi sectorul energiei regenerabile".

Friedrich Merz ştie că negocierile pentru formarea următoarei coaliţii nu vor fi uşoare. Dar după alegeri va exista "o responsabilitate politică" pentru rezolvarea problemelor Germaniei. Aceasta este "una din ultimile şanse" de a lua AfD vântul din pânze. "Dacă asta nu va reuşi atunci nu ne vom mai confrunta cu un populism de dreapta de numai 20 la sută", a avertizat el.

"Atunci populiştii de dreapta nu vor mai fi într-o bună zi doar o minoritate capabilă să blocheze în Bundestag orice modificare a Constituţiei. Ei se vor apropia de formarea majorităţii". Merz, care va fi probabil viitorul cancelar, susţine că SPD, ecologiştii şi liberalii sunt datori să acţioneze. "Aceasta este o responsabilitate căreia ei nu se pot sustrage, căreia nici noi nu vom sustrage".