1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Cazul Jan Kuciak

Aureliusz M. Pędziwol
19 decembrie 2019

Joi a debutat la Pezinok, în apropiere de Bratislava, procesul împotriva prezumtivilor ucigaşi ai jurnalistului Jan Kuciak şi ai logodnicei sale Martina Kušnírova. Cazul a produs schimbări majore în Slovacia.

Jan Kuciak şi Martina Kusnirova
Ziaristul Jan Kuciak şi logodnica sa Martina Kusnirova, comemoraţi în SlovaciaImagine: picture-alliance/dpa/CTK/S. Petr

Probabil că acesta va fi cel mai atent urmărit proces din partea estică a Uniunii Europene. Crima a zguduit Slovacia, i-a scos pe cetăţeni în stradă şi a produs în cele din urmă răsturnarea guvernului condus de Robert Fico.

Oamenii au protestat fiindcă şi-au adus aminte de anii 90. Pe atunci ţara era guvernată de Vladimir Meciar cu metode străine statului de drept. Amintim aici doar de răpirea şi transportarea în Austria a fiului preşedintelui de atunci, Michal Kováč sau de uciderea fostului poliţist Róbert Remiáš, în al cărui BMW fusese plasată o bombă. Circumstanţele acelei crime nu au fost niciodată elucidate şi există prezumţia că a fost pusă la cale de serviciul de contraspionaj SIS. Faptul că ziaristul de investigaţii Jan Kuciak va deveni incomod era cunoscut. Pe portalul "Aktuality.sk" el scria despre afaceri dubioase sau chiar criminale ale unor întreprinzători şi despre legăturile lor cu scena politică naţională.

"Nu vrem să trăim într-un stat mafiot!"

Jan şi logodnica sa Martina au fost ucişi pe 21 februarie 2018, dar poliţia a găsit trupurile lor neînsufleţite abia câteva zile mai târziu. Şeful poliţiei, Tibor Gašpar, a adus crima la cunoştinţa opiniei publice cu o întârziere de cinci zile. Două zile mai târziu a avut loc primul protest la Bratislava, sub deviza "Nu vrem să trăim într-un stat mafiot!". Demonstranţii erau convinşi că jurnalistul a devenit victima celor despre ale căror fapte scria.

Ultimul articol pe care l-a scris înainte de a muri se referea la noi matrapazlâcuri ale lui Marian Kočner, care proferase deja cu câteva luni înainte ameninţări la adresa sa. În acel ultim articol ziaristul a scris despre oameni de afaceri italieni, activi în estul Slovaciei, aflaţi în legătură cu organizaţia mafiotă 'Ndrangheta din Calabria şi cu partidul guvernamental slovac Smer-SD, în special cu Maria Trošková, asistenta premierului Robert Fico. Articolul a apărut la o săptămână după crimă. Două săptămâni mai târziu, Fico a demisionat împreună cu întreg executivul.
 

Marian Kočner şi complicii săi

Bănuiala că în spatele crimei s-ar afla 'Ndrangheta s-a dovedit rapid neîntemeiată. Tot mai multe urme indicau spre mafia indigenă. Pe 8 martie 2019, la mai bine de un an de la crimă, Marian Kočner a fost acuzat că este comanditarul crimei. Alena Zsuzsová, Tomáš Szabó şi Miroslav Marček au luat şi ei loc pe banca acuzaţilor. Aparent, cel din urmă a tras cu arma, asistat de Szabó.

Între Zsuzsová şi cei doi prezumtivi făptaşi a mediat Zoltán Andruskó, care pentru moment nu este decât martor al acuzării. "Aceasta nu înseamnă că nu va fi şi el tras la răspundere de un tribunal. Dar fiindcă a depus mărturie şi a cooperat cu organele de anchetă se poate aştepta la o pedeapsă blândă", a declarat pentru DW ziaristul şi scriitorul Martin Milan Šimečka. Acuzaţii riscă până la 25 de ani de închisoare sau chiar închisoare pe viaţă. 

"Era sprijinit absolut de puterea de stat"

Când a fost acuzat de uciderea lui Kuciak, Kočner se afla deja la închisoare din cauza unei fraude de milioane. "Aproape că nu există scandal în Slovacia, în care Kočner să nu fie implicat", scria în urmă cu un an Monika Tódová, ziaristă a cotidianului "Denník N". Într-adevăr, el a fost deja implicat în 1992 în scandalul "Technopol I", în care s-au plătit 2,3 milioane de dolari americani pentru o livrare care nu a ajuns niciodată la destinatar. În cazul "Glance House", Kočner a fost sprijinit de adjunctul procurorului general Dobroslav Trnka, devenit ulterior chiar procuror general. Trnka i-a acordat sprijin împotriva procuraturii speciale care cerceta tocmai fraudele din dosar. În 2013 s-a prezentat la poliţie un reprezentant al băncii OTP, implicată în acest caz. Potrivit acestuia, Kočner ar fi spus că "va face să treacă un glonţ prin capul juristului băncii, Roman Kvasnica". În timpul procesului care a durat trei ani, Kvasnica a constatat că este imposibil să-l aducă pe Kočner în faţa instanţei fiindcă "era sprijinit absolut de puterea de stat".

Sub ochii opiniei publice

Un adevărat tezaur s-au dovedit a fi pentru organele de anchetă datele din telefonul mobil al lui Kočner. În app-ul Threema instalat au găsit în parte chaturi şocante între omul de afaceri şi fosta adjunctă a ministrului Justiţiei, Monika Jankovská, între el şi co-acuzata Alena Zsuzsová, cu omul de afaceri Norbert Bödör (o rudă a fostului şef al poliţiei Gašpar), cu judecătorul Vladimír Sklenka şi cu procurorii Bystrík Palovič şi Petr Šufliarský.

Politologul Grigorij Mesežnikov nu are nicio îndoială că Kočner va încerca să tărăgăneze procesul. Cu toate acestea el aşteaptă din partea procurorilor şi judecătorilor un proces care să nu poată fi atacat din perspectiva normelor statului de drept. "Acest proces va avea loc sub privirile atente ale opiniei publice", a estimat el. Următorul termen al procesului a fost fixat în data de 13 ianuarie.