Fiul cel mare al lui Donald Trump, Don Jr., s-a întâlnit în această săptămână la Belgrad cu oameni de afaceri sârbi pentru a explora oportunitățile de investiții în Serbia. Numeroasele contacte ale lui Trump cu antreprenori și reprezentanți ai guvernului sârb datează din 2013. Ivica Dacic, premierul sârb de la acea vreme, a făcut public interesul lui Trump față de un proiect imobiliar.

Proprietatea este chiar fostul sediu al Armatei Populare Iugoslave, care a fost grav avariat în timpul atacurilor NATO din 1999. Însă negocierile nu s-au concretizat decât abia în mai 2024, când ginerele lui Trump, Jared Kushner, asistat de fostul ambasador al SUA la Berlin, Richard Grenell, a finalizat afacerea. Contractul, care probabil valorează miliarde, prevede închirierea pe 99 de ani a complexului de clădiri.

Grenell, care este luat în considerare pentru funcția de secretar de stat în cazul victoriei lui Trump în alegeri, a fost considerat cel mai nepopular ambasador al SUA în Germania postbelică. Cotidianul elvețian NZZ l-a numit „nediplomat” din cauza „comportamentului său grosolan”. Pentru Don Trump Jr., Grenell reprezintă „cel mai bun candidat” pentru funcția de secretar de stat.

Excursia eșuată a lui Trump în Balcani în 2020

Grenell este cel care a tras sforile în calitate de trimis special al lui Trump pentru Balcani când prim-ministrul kosovar Albin Kurti a fost demis în 2020. Kurti se opunea unui acord care ar fi vizat un schimb de teritorii între Serbia și Kosovo pe bază de criterii etnice. În iunie 2020, președintele de atunci al Kosovo, Hashim Thaci, și președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, au dorit să se întâlnească cu Trump la Casa Albă pentru a semna acordul.

Acordul ar fi prevăzut ca patru municipalități dominate de sârbi din nordul Kosovo să fie anexate la Serbia. În schimb, Valea Presevo din sudul Serbiei, populată predominant de albanezi, ar fi devenit parte a Kosovo. Un astfel de schimb de teritorii ar fi putut însă declanșa un efect de domino, în condițiile în care statele din Balcanii de Vest, în pofida războaielor din anii 90, încă sunt multietnice.

Liderul sârbilor bosniaci Milorad Dodik a amenințat deja că, într-o atare situație, va anexa la Serbia partea Bosniei și Herțegovinei cu majoritate sârbă, Republika Srpska, ceea ce ar fi putut duce la un nou război în Balcani.

Fapt este că modificările de frontieră motivate etnic au un potențial imens de conflict. Punerea sub acuzare de către Tribunalul Special pentru Kosovo a fostului președinte kosovar Hashim Thaci a zădărnicit planul lui Trump. Thaci s-a predat voluntar tribunalului.

Între timp, popularitatea continuă a lui Grenell în Serbia este evidențiată de afirmațiile ambasadorului sârb la Washington, Marko Duric, care l-a numit pe acesta „fără îndoială un prieten al Serbiei”. Președintele Vucic i-a acordat lui Grenell cel mai înalt ordin în 2023, afirmând că acesta este ”unul dintre puținii oameni din SUA care are o abordare echilibrată în ceea ce privește Kosovo”.

Harris sau Trump?

Poziția pro-sârbă a lui Trump prefigurează situația la care se pot aștepta Balcanii de Vest, în vreme ce abordarea vicepreședintei democrate și a candidatei la președinție Kamala Harris în această privință este deocamdată nebuloasă. Cu toate acestea, consultarea CV-ului și a opiniilor sale în materie de politică externă poate oferi câteva indicii.

Pe de o parte, dacă ținem cont de originea sa multietnică, este puțin probabil ca Harris să favorizeze sârbii sau alți etno-naționaliști. În plus, Harris, care este cunoscută pentru poziția sa pro-Ucraina, a fost probabil avertizată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski cu privire la presupusele planuri ale Moscovei de a destabiliza Balcanii sau de a deschide fronturi aici folosind naționaliștii sârbi loiali Moscovei. Relațiile strânse dintre Belgrad și Moscova ar putea s-o determine pe Harris să schimbe cursul.

Edward Joseph, cercetător în domeniul conflictelor la renumita Universitate Johns Hopkins, a criticat recent „politica de reconciliere” a fostului președinte american Joe Biden față de Serbia. Vucic a orientat Belgradul tot mai mult spre est și nu există niciun motiv pentru care președinta Harris ar trebui să urmeze acest drum greșit, scrie el. Fostul diplomat american Shaun Byrnes recomandă și el „să fim mai duri cu Serbia, o țară care continuă să fie ostilă față de Kosovo”.

„Diplomație fantezistă” în Balcani

Daniel Serwer, un diplomat experimentat, care a lucrat cu așa-numitul arhitect al Acordului de Pace de la Dayton, Richard Holbrooke, a descris politica lui Biden în Balcani drept o „diplomație fantezistă”. A-l privi ca ancoră de stabilitate tocmai pe Vucic - care a fost ministrul propagandei al lui Slobodan Milosevic, fostul președinte sârb numit și „măcelarul Balcanilor” - ar fi în răspăr cu realitatea.

Vizitele frecvente în Rusia ale vicepremierului Aleksandar Vulin, un apropiat al lui Vucic, în timpul cărora acesta l-a asigurat personal pe președintele Vladimir Putin că „Serbia este un partener strategic și un aliat al Rusiei”, ar trebui să fie suficiente pentru a pune un mare semn de întrebare în dreptul politicii SUA. 

Activitățile anturajului lui Trump la Belgrad arată că aspectele economice vor domina politica americană în Balcanii de Vest în cazul unui nou mandat al acestuia la Casa Albă. Apoi, faptul că președintele Serbiei are relații excelente cu Putin, va fi foarte util pentru Trump.

Îngrijorări legate de Trump

Iată așadar o perspectivă realmente înspăimântătoare pentru Ucraina, Bosnia, Kosovo și Muntenegru. Deși Bosnia și Kosovo, două state cu o majoritate musulmană, sunt hotărât pro-americane și pro-occidentale, ele nu pot conta neapărat pe protecția SUA împotriva dorințelor expansioniste sârbești, dacă Trump va fi reales.

Politicianul republican a subliniat în repetate rânduri că este dispus să renunțe la aliați dacă acest lucru răspunde calculelor sale. În decembrie 2018, el a anunțat că va retrage majoritatea forțelor americane din Siria, trădându-i pe kurzi, care au suportat cea mai mare parte a războiului terestru împotriva Statului Islamic (ISIS). Această trădare a aliaților l-a determinat pe secretarul american al apărării, James Mattis, să demisioneze.

Înainte de a cădea acordul lui Grenell privind schimbul de teritorii între Kosovo și Serbia, Trump îl amenințase pe prim-ministrul kosovar Kurti cu retragerea trupelor americane din fosta provincie sârbă, care sunt considerate o asigurare de viață.

Livrările de arme ca reasigurare

Măsura în care forța de protecție NATO KFOR ar putea garanta securitatea Kosovo fără SUA este cel puțin incertă. Administrația Biden pare să fi luat cel puțin măsuri în această eventualitate, SUA furnizând Kosovo 250 de rachete antitanc Javelin, cunoscute din războiul din Ucraina, în timp ce Turcia a furnizat dronele Bayraktar, nu mai puțin eficiente. Fără aceste două sisteme de armament, Ucraina probabil că nu ar mai exista ca stat independent.

De precizat că micul stat Kosovo nu dispune de niciun tanc de luptă, spre deosebire de Serbia, ale cărei forțe armate au peste 250. Este, prin urmare, puțin probabil ca numărul de rachete antitanc Javelin furnizate să fi fost ales la întâmplare.