Numirea unui prim-ministru care să aibă o majoritate în spate și alegerea căii pe care va merge România pentru ieșirea din criză sunt cele două ecuații care urmează să fie rezolvate în următoarele două-trei săptămâni, după cum rezultă din declarațiile noului președinte. PSD, PNL, USR și UDMR negociază între ele, dar și cu șeful statului ce urmează.

Pe scurt, România va alege fie drumul austerității, fie echilibrarea bugetului plecând de la nevoia unei justiții sociale? Există deci o întrebare crucială despre viitorul țării: ce model economic va dori să îmbrățișeze noul guvern? Va merge pe drumul statelor nordice care mizează pe bunăstare socială? Sau va continua tradiția guvernelor de dreapta care salvează permanent companiile în detrimentul oamenilor? Ori, poate că între cele două se va găsi o a treia cale. Totul pornind de la necesitatea reducerii deficitului bugetar, pentru ca țara să poată merge înainte și să se poată împrumuta la dobânzi rezonabile. Anul trecut deficitul a fost de 9,5% din Produsul Intern Brut, iar veniturile statului au fost de 32% din PIB. Pentru a reduce deficitul la 7%, după cum au spus mai mulți experți, în așa fel încât țara să evite căderea într-o criză accentuată, ar fi nevoie de un surplus de peste 10 miliarde de euro la capitolul venituri. Cum se vor obține acești bani e o discuție care trebuie să completeze planul de guvernare al viitorului executiv.

O a treia cale între austeritatea propusă de Ilie Bolojan, liderul interimar al PNL și protejarea angajaților, așa cum cere PSD, ar însemna o reformare a agențiilor de stat, înghețarea angajărilor în sistemul public, investiții în infrastructură, în proiecte energetice și digitale, care pot atrage și bani privați și care ar crea locuri de muncă. În paralel e necesară combaterea evaziunii fiscale și o colectare mai judicioasă a banilor la buget prin ceea ce specialiștii numesc optimizarea fiscală agresivă, adică operațiuni ale fiscului care nu au legătură cu revanșele politice, ci cu asigurarea că toți contribuabilii, inclusiv marile corporații își plătesc taxele.

Deputatul Gigi Becali, intrat pe listele AUR, om de afaceri și patron al clubului de fotbal FCSB, dar care a participat la discuțiile de la Cotroceni în grupul neafiliaților a spus că i-a propus președintelui creșterea taxelor pentru marile afaceri și în același timp un impozit progresiv asupra companiilor. Și el, la fel ca PSD mizează pe impozitul progresiv al salariilor, fiindcă în România și cei care câștigă 10.000 de euro pe lună și cei care au o leafă de 1000 de euro plătesc același impozit de 16% pe salarii.

Aici ar putea începe justiția socială, mai ales că aproape 2 milioane de români au salariul minim pe economie. Dintre cele patru formațiuni care ar putea intra la guvernare doar PSD ar fi de acord cu impozit progresiv. USR, PNL, UDMR se opun. Liberalii ar prefera, după cum a declarat Ilie Bolojan să aleagă calea austerității și a explicat că e posibil să crească taxele și impozitele și să aibă loc disponibilizări, pentru a reduce cheltuielile statului. Aceste soluții ar putea salva pe moment statul, dar ar mări în același timp frustrările perdanților tranziției, ale celor care au salarii mici și familii mari, ale celor care trăiesc de pe o zi pe alta. Mulți dintre ei au ales extremismul la alegerile de anul trecut și la cele din această primăvară. E posibil ca prețul austerității să fie prea mare, să ducă la creșterea inegalităților și la radicalizarea societății.

PSD condiționează intrarea la guvernare de un premier care să nu fie Ilie Bolojan și de o abordare mai relaxată a crizei deficitului. Social-democrații au vorbit chiar despre soluția unui premier tehnocrat sau despre o nouă rotativă, dar UDMR și USR nu par deloc de acord cu astfel de idei. În schimb, creșterea TVA este o soluție acceptată de toate cele patru formațiuni care ar putea intra la guvernare pentru a exista o majoritate. După 11 ore de consultări, președintele Nicușor Dan a anunțat într-un comunicat de presă că în paralel cu negocierile pentru formarea noului Guvern va fi elaborat un plan de măsuri destinat reducerii cheltuielilor publice, care să fie asumat și pus în aplicare de viitorul Executiv.

Va veni austeritatea la pachet cu justiția socială sau va fi aplicată rețeta Băsescu-Boc din 2010 în care au fost tăiate inclusiv salariile? De data aceasta riscul e mult mai mare fiindcă extremismul ar putea fi hrănit cu nemulțumirea celor defavorizați de criză. Nicușor Dan va avea un cuvânt greu în alegerea drumului țării între austeritate și justiție socială.