Pe 7 mai 2024, Vladimir Putin este reînvestit oficial în funcția de președinte al Rusiei. Occidentul critică însă dur modul în care Putin a fost reales pentru al cincilea mandat de șef de stat al Federației Ruse.

Înaltul Reprezentant al UE pentru Politica Externă și de Securitate, Josep Borrell, a declarat că alegerile prezidențiale din Rusia, desfăşurate pe 17 martie 2024, nu ar fi îndeplinit standardele democratice și ar fi fost organizate "ilegal în teritoriile ocupate din Ucraina". Borrell crede că a fost vorba de alegeri bazate pe "legi represive", cu persecutarea liderilor opoziției, a reprezentanților societății civile și a jurnaliștilor și "sub presiunea unei avalanșe de dezinformare, propagandă și prin blocarea accesului la presa independentă". "Ar fi ironic să numim acest proces drept alegeri", a subliniat diplomatul-șef al UE. Dar înseamnă aceste afirmații că UE nu îl recunoaște pe Putin oficial drept președinte al Rusiei?

Hotărârea PE nu este obligatorie

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a fost prima care a arătat că noul mandat al lui Putin ar fi nelegitim. La 18 aprilie, forul amintit a cerut țărilor membre și Uniunii Europene să nu îl mai considere pe Vladimir Putin la sfârșitul actualului mandat președinte legitim și să înceteze orice contact cu el, cu excepția celor în domeniu umanitar, "care au scopul obținerii păcii". Dar pentru că hotărârile Adunării Parlamentare a Consiliului Europei au doar statut de recomandări, nu se schimbă nimic în relațiile statelor membre cu Kremlinul.

O săptămână mai târziu, Parlamentul European a anunțat o poziție similară. Într-o declarație solicită "nerecunoașterea drept legitim al rezultatului alegerilor prezidențiale din Rusia" și limitarea relațiilor cu Putin la chestiunile "necesare pentru pacea regională și scopurile umanitare și privind drepturile omului".

Nici această decizie a PE nu deţine caracter obligatoriu și deci nu are consecințe imediate. Politica externă a UE este în sarcina Consiliului European iar deciziile se iau cu unanimitate de către șefii de stat și guvern din cele 27 de țări membre.

Decizia PE nu obligă pe nimeni juridic să îl declare pe Putin președinte nelegitim, spune Ionela Maria Ciolan de la Wilfried Martens Centre for European Studies din Bruxelles. "Totuși, proclamația are un puternic efect simbolic indirect, pentru că transmite Consiliului European și guvernelor din întreaga Europă mesajul că partidele din întreg spectrul politic european susțin această poziție", explică experta în politică externă.

Menținerea contactului cu Putin ca "deținător al puterii"

În relațiile internaționale, nu există o procedură clară privind declararea nelegitimității unui lider străin. Este suficientă o decizie oficială în acest sens a unui anumit stat. "Nicio țară, însă, nu a cerut nerecunoașterea lui și retragerea ambasadorilor de la Moscova", spune Gustav Gressel, expert la European Council on Foreign Relations.

Dar nici nu l-a felicitat nimeni pe Putin pentru victoria în "alegeri" și nici nu a acceptat nimeni frauda electorală, adaugă Gressel. Doar premierul ungar Viktor Orban s-a grăbit să-l felicite pe Putin, lucru pentru care a fost criticat de Parlamentul European. În opinia PE, Orban "încalcă solidaritatea cu UE" prin recunoaşterea acestei "realegeri fictive".

"Oficial, Putin va rămâne 'deținător al puterii', la fel ca Alexander Lukașenko în Belarus", arată Gressel. El crede că țările europene "vor menține dintr-un motiv sau altul contactul cu actuala conducere a Rusiei".

"UE are nevoie de canale de comunicare cu Kremlinul"

Declararea lui Putin drept lider nelegitim ar fi o eroare strategică a UE, cu consecințe ireversibile pentru obiectivele geopolitice ale Bruxellesului, precum și pentru deciziile viitoare privind oprirea războiului din Ucraina - crede Roger Hilton de la centrul slovac de analize GLOBSEC. "Oricine poate admite că Putin este un om detestabil, că legitimitatea sa ca președinte al Rusiei se bazează pe corupție și fraudă. Totuși, UE nu poate selecta cu cine întreține relații de lucru și cu cine nu", arată Hilton.

În plus, o decizie a UE de a nu-l recunoaște pe Putin președinte al Rusiei "ar limita masiv capacitatea Uniunii de a influența chestiunea securității și stabilității Ucrainei. Când va veni vremea negocierilor de stopare a războiului, cu cine va purta UE aceste negocieri?", subliniază Hilton. El adaugă: "UE trebuie să condamne mai departe acțiunile lui Putin în Ucraina și să le amintească europenilor și lumii că rezultatele alegerilor prezidențiale din Rusia nu au fost corecte, dar să nu pună capăt relațiilor birocratice cu Moscova."

Adaptare după un articol publicat pe DW-Deutsch.