Nu este o noutate că mulți experți și cercetători consideră mișcarea talibană drept o organizație ”narcoteroristă”. Consolidarea talibanilor va forța piața globală a narcoticelor și jucătorii săi, din care fac parte și cartelurile mexicane de droguri, să se reorganizeze.

Drogurile aduc bani și putere

Deși Mexic și Afganistan se află la mare distanță pe harta lumii iar între cele două țări există diferențe istorice, sociologice și religioase majore, talibanii și traficanții de droguri au anumite lucruri în comun: ambele depind financiar de comerțul cu droguri și își extind în mod violent teritoriile și puterea politică.

Înainte de alegerile din Mexic din iunie, mai evident ca niciodată, cartelurile au amenințat și ucis candidați nepopulari, au finanțat campaniile electorale și au cumpărat voturi pentru candidații lor.

Încă din octombrie 2009, în cadrul unei audieri, experți și analiști renumiți au prezentat în Congresul SUA pericolul global reprezentat de talibani și de cartelurile mexicane, catalogându-le ”întreprinderi transnaționale de trafic de droguri”. Specialiștii au subliniat similitudinile periculoase între traficanți și talibani și care s-au amplificat în ultimii ani.

Guvernele implicate în traficul de droguri

Mexic, Afganistan și Myanmar dau 95% din producția mondială de opiu, cu tot ce implică aceasta: producția și traficul ilegal de heroină și alte opiacee. În Mexic, de aceste lucruri sunt responsabile cartelurile de droguri al căror spate este asigurat de oficiali guvernamentali.

În Afganistan, potrivit documentelor SUA și ONU, este vorba de grupări aflate în contacte directe cu talibanii. Aceștia din urmă au desfășurat ei înșiși afaceri în complicitate cu guvernul - inclusiv cu cel susținut de SUA.

Experții prezenți la audierea din Congres menționată mai sus au estimat că 50% din produsul intern brut al Afganistanului în 2009 provenea din veniturile obținute în urma comerțului ilicit cu droguri.

Producția alimentează consumul în Afganistan

Poziția publică a talibanilor cu privire la producția de mac de opiu a fost întotdeauna ambivalentă. Consumul de produse de opiu este interzis, dar nu și producția și vânzarea lor.

Potrivit unui raport al Departamentului de Stat de la începutul anului 2021, cea mai mare parte a producției de opiu din Afganistan s-a desfășurat în zonele aflate sub controlul ori cel puțin sub influența talibanilor. Potrivit raportului, talibanii obțin venituri considerabile din afacerile cu droguri.

Acest lucru alimentează conflictele, subminează statul de drept, promovează corupția și contribuie la consumul de droguri în Afganistan.

Un raport al ONU din aprilie 2021 arată că există o legătură directă între talibani și producția afgană de mac de opiu, suprafața cultivată crescând de la 163.000 la 224.000 de hectare între 2019 și 2020, deși cel puțin 21 de hectare au fost distruse în 2019.

O apropiere periculoasă

În Mexic, afacerile internaționale cu narcotice au scos la lumină și dezvoltat o întreagă serie de carteluri. Organizația cu cea mai rapidă creștere este Sinaloa - cartel care controlează cele mai abundente zone de cultivare a macului de opiu din țară.

Acest lucru a făcut din cartel un concurent al talibanilor, însă cele două organizații deservesc piețe diferite, care ar putea chiar să se completeze reciproc.

Potrivit evaluării actuale a Agenției Americane pentru Combaterea Drogurilor (DEA), Sinaloa deține practic monopolul pe piața americană a heroinei.

Pentagonul atrage atenția că mexicanii erau de asemenea prezenți în 60% din toate țările din lume. Pe lângă Africa de Vest și Europa, aceștia acționează în India, China și Rusia, adică în țările în care se vând droguri din Afganistan.

Cu toate acestea, cartelul Sinaloa deservește în principal cererea de cocaină și droguri sintetice din America de Sud. Nu ar fi prima dată când grupuri care sunt de fapt în competiție unele cu altele și-ar uni forțele pentru a-și spori profiturile economice și influența politică. Cu cât acestea își sporesc profitul, cu atât mai mare este și influența lor politică.

Adaptare din limba spaniolă de Jan D. Walter.

Jurnalista și scriitoarea Anabel Hernández scrie de mulți ani despre cartelurile de droguri și corupția din Mexic. Amenințată cu moartea, Hernández a fost nevoită să părăsească Mexicul. Scriitoarea, care acum trăiește în Europa, a primit Premiul pentru Libertatea de Exprimare pe anul 2019, în cadrul Global Media Forum organizat de Deutsche Welle la Bonn.