Iranul știe, China știe și administrația SUA știe probabil de asemenea: în ciuda sancțiunilor împotriva industriei petroliere a Iranului, Republica Islamică exportă cantități uriașe de petrol în China.

"Dacă dăm crezare guvernului chinez, țara nu importă deloc petrol din Iran. Zero. Niciun singur baril. În schimb importă foarte mult țiței brut din Malaysia. Atât de mult, încât potrivit datelor vamale oficiale chineze, cantitatea este de două ori mai mare decât produce Malaysia, a declarat expertul în materii prime Javier Blas pentru portalul de știri Bloomberg.

Cu ajutorul unui truc simplu, țițeiul brut iranian devine malaysian. Potrivit comercianților de petrol, aceasta este cea mai ieftină și mai simplă cale de eludare a sancțiunilor SUA. Și astfel Malaysia a devenit anul trecut al patrulea furnizor de petrol al Chinei, după Arabia Saudită, Rusia și Irak.

Iranul se folosește de mulți ani de Emiratele Arabe Unite pentru a eluda sancțiunile. Mărfurile aflate pe lista de sancțiuni a SUA și UE ajung adesea în Iran via Dubai. În plus, livrările interzise de petrol se convin și au loc prin intermediul Emiratelor Arabe Unite.

Indiferent că e vorba de piese de schimb pentru vehicule sau avioane, Iranul și-a modificat lanțurile de aprovizionare astfel încât să poată procura prin centre financiare cum este Dubai orice marfă pentru care există cerere în Republica Islamică. Desigur, este mai scump decât ar fi un import direct, dar numai astfel pot fi eludate sancțiunile, mai ales cele americane.

Rolul țărilor din Asia Centrală

Și Rusia are o asemenea interfață pentru mărfurile supuse sancțiunilor. Pentru Rusia nu există aproape niciun produs care să nu poată fi procurat cu ajutorul unei țări terțe. De exemplu piese de schimb pentru automobile de lux de fabricație germană sau componente electronice necesare pentru ghidarea armamentului. Un rol cheie revine în context fostele republici sovietice din Asia Centrală. Avantajul Moscovei este în context următorul: Federația Rusă este parte a unei uniuni vamale, la fel ca și Kazahstanul sau Kârgâstanul, și traficul transfrontalier de marfă se desfășoară fără probleme.

Astfel mărfuri occidentale interzise Rusiei ca urmare a sancțiunilor traversează aproape nestingherit frontierele internaționale. Un control este aproape imposibil. Numai frontiera dintre Federația Rusă și Kazahstan are o lungime de aproximativ 7500 de kilometri. Și Armenia este un astfel de exemplu. Vânzarea automobilelor de fabricație germană și a pieselor de schimb a crescut anul trecut cu 1000 la sută.

De la intrarea în vigoare a celui de-al 13-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Moscovei, la 22 februarie 2024, Rusia este cea mai sancționată țară la nivel mondial. Cu toate acestea, Rusia continuă războiul de agresiune împotriva Ucrainei și economia rusă nu s-a prăbușit. Dimpotrivă.

Potrivit prognozei guvernului rus, economia va crește anul acesta cu 2,8 la sută. Fondul Monetar Internațional se așteată ca PIB-ul Rusiei să crească cu 3,2 la sută în 2024. Importantele cheltuieli guvernamentale și investițiile care au legătură cu războiul împotriva Ucrainei și importantele încasări din exportul de petrol, deși este supus sancțiunilor, sunt benefice pentru economia Rusiei, susțin experții FMI.

Sancțiuni fără precedent

Iranul a fost țara cea mai sancționată din lume până la izbucnirea războiului din Ucraina. De atunci, SUA și UE au decis un pachet de sancțiuni după altul. Între timp lista conține mai bine de 5000 de sancțiuni împotriva Rusiei.

Sancțiunile decise în reacție la războiul de agresiune al lui Putin împotriva Ucrainei sunt îndreptate împotriva politicienilor și funcționarilor (inclusiv Putin), oligarhilor, companiilor mari, institutelor bancare și complexului militaro-industrial. Ele sunt completate cu sancțiuni în domeniul financiar, care limitează accesul băncilor rusești pe piețele financiare internaționale, de exemplu prin excluderea Rusiei din sistemul internațional de plăți Swift. În plus, ca urmare a sancțiunilor, Banca Națională a Federației Ruse nu mai are acces la rezervele sale valutare și la aurul care se află în statele G7.

Problema e că doar sancțiunile decise de Consiliul de Securitate al ONU sunt obligatorii din perspectiva dreptului internațional. Și există o serie întreagă de țări, între care India, Brazilia sau China, care nu se alătură sancțiunilor decise de SUA și UE.

Nu există alternativă

Și atunci de ce se tot decid sancțiuni, dacă țelul lor, acela de a schimba comportamentul unor state, nu poate fi atins? "Trăim în epoca sancțiunilor. Dacă nu se decid sancțiuni este aproape ca un sprijin nerostit. Sau ca și cum nu s-ar răspunde la acest atac contrar dreptului internațional", a declarat pentru DW Christian von Soest, expert în cadrul German Institute for Global and Area Studies (GIGA).

Pentru autorul cărții intitulate Sancțiunile: armă puternică sau manevră neajutorată?, publicată în urmă cu un an, sancțiunile nu au provocat o schimbare a comportamentului Rusiei sau Iranului. Dar SUA și UE sunt pe cale să-și înăsprească sancțiunile. Astfel, potrivit Wall Street Journal, SUA pregătesc sancțiuni împotriva unei seriii de bănci chinezești, pentru a le exclude din sistemul financiar global. Astfel SUA vrea să întrerupă ajutoarele financiare ale Beijingului furnizate producției de armament a Federației Ruse, relatează revista financiară americană, citând o persoană "aflată la curent cu această speță".

Și UE a luat măsuri pentru a-și impune mai eficient sancțiunile. Din ianuarie 2023, diplomatul David O'Sullivan este însărcinatul UE pentru sancțiuni. "Sarcina sa este de pildă și să călătorească în statele postsovietice din vecinătatea Rusiei și de a convinge guvernele de acolo să impună mai hotărât sancțiunile", a explicat Christian von Soest.

"Există acum și o așa-numită clauză No Russia, prin care se dorește ca exportatorii să fie obligați să ateste că mărfurile pe care le livreayă, mașini, vehicule, piese de schimb auto, nu ajung în cele din urmă în Rusia", a adăugat el.

Și în cazul Emiratelor Arabe Unite cresc presiunile. "Emiratele Arabe Unite au devenit un centru de eludare a sancțiunilor împotriva Rusiei și Iranului", a constatat Institutul Atlantic Council din SUA. De aceea, Financial Action Task Force (FATF), un consiliu internațional de coordonare, înființat de G7, UE și OECD în scopul combaterii spălării de bani, a trecut Emiratele Arabe Unite pe o așa-numită listă gri. Pe acea listă ajung țările în care experții FATF văd un risc crescut de spălare de bani și finanțare a terorismului.

Adaptare după un articol publicat pe DW-Deutsch.