Avându-l alături pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, preşedintele SUA, Donald Trump, şi-a prezentat planul de pace în 20 de puncte pentru Fâşia Gaza în cadrul unei conferinţe de presă comune care a avut loc luni.

"Astăzi este o zi importantă pentru pace", a afirmat Trump. El i-a mulţumit de asemenea lui Netanyahu "pentru că şi-a dat acordul pentru plan şi pentru încrederea că dacă lucrăm împreună vom putea pune capăt morţii şi distrugerii pe care le-am văzut timp de atâţia ani, decenii şi chiar secole".

Casa Albă a publicat un document în 20 de puncte care prezintă planul şi detaliile înaintea vizitei lui Netanyahu. Ce solicită acest plan?

Care sunt principalele prevederi?

De mare importanţă este faptul că deschide calea către înfiinţarea unui stat palestinian, idee căreia Israelul i s-a opus masiv şi vehement până acum, şi prezintă o viitoare foaie de parcurs pentru Fâşia Gaza. Planul cere eliberarea celor 20 de ostatici încă în viaţă din Gaza şi predarea unui număr de trupuri ale celor deja decedaţi în schimbul eliberării a sute de palestinieni aflaţi în închisori israeliene. Aceasta ar trebui să se întâmple în termen de 48 de ore de la încheierea unei înţelegeri.

"De îndată ce toţi ostaticii vor fi eliberaţi Israelul va pune în libertate 250 de prizonieri condamnaţi la închisoare pe viaţă, plus încă 1700 de deţinuţi din Gaza, arestaţi după data de 7 octombrie. În schimbul predării rămăşiţelor pământeşti ale fiecărui fost ostatic israelian Israelul va preda trupurile a 15 locuitori din Gaza", a relatat cotidianul Washington Post.

Planul cere de asemenea plecarea de la putere a Hamas, organizaţie considerată teroristă de guvernul german, de UE, de SUA şi de unele state arabe, căreia i se cere şi să-şi asume obligaţia de a depune armele.

Documentul îndeamnă în plus la o reformare a Autorităţii Palestiniene, care guvernează Cisiordania ocupată, şi o promisiune din partea Israelului de a nu mai lansa pe viitor atacuri asupra Qatarului, care a încercat să acţioneze ca mediator în conflict.

Alte puncte prevăd un plan de creştere economică pentru Gaza, garanţii de securitate pentru Gaza, întărite de SUA şi puteri regionale, şansa persoanelor care au părăsit regiunea de a se întoarce acasă şi excluderea expulzării silite a celor care se află în prezent în Gaza. Potrivit planului, Gaza va fi pentru început condusă de un guvern de tranziţie iar foştilor membri Hamas li se va permite fie să rămână şi să adere la noul plan, fie să plece în siguranţă în alte ţări care nu sunt nominalizate.

În plus, armata israeliană (IDF) trebuie să pună capăt imediat tuturor operaţiunilor după convenirea unei înţelegeri şi să predea toate teritoriile capturate. Israelul trebuie de asemenea să promită că nu va ocupa sau anexa Fâşia Gaza. O comise de anchetă sub tutela Consiliului Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului (UNHRC) a constatat pe parcursul lunii septembrie că Israelul a comis un genocid împotriva palestinienilor.

Sunt de asemenea planificate garanţii privind ajutoare din partea unor agenţii internaţionale capabile să ajungă în Gaza neîmpiedicate de nicio tabără implicată în conflict, deşi nu este menţionată Fundaţia Umanitară Gaza (GHF), care este sprijinită de Israel şi de SUA.

Cum s-a ajuns la planul în 20 de puncte?

Emisarul american Steve Witkoff a declarat pe 23 septembrie că Trump a prezentat planul în cadrul unei întâlniri care a avut loc în aceeaşi zi la Naţiunile Unite cu lideri din ţări arabe şi musulmane (Qatar, Arabia Saudită, Indonezia, Turcia, Pakistan, Egipt, Emiratele Arabe Unite şi Iordania). Preşedintelui Autorităţii Palestiniene, Mahmud Abbas, nu i s-a permis să participe la Adunarea Generală a ONU, în marja căreia a avut loc întâlnirea, după ce guvernul SUA a refuzat să îi acorde viza de intrare în ţară.

Reprezentanţii ţărilor care au participat la întâlnire au declarat că "şi-au reiterat hotărârea de a coopera cu preşedintele Trump şi au subliniat importanţa conducerii sale în vederea încetării războiului", se arată într-o declaraţie comună.

Potrivit unor relatări, la întocmirea planului a ajutat şi Tony Blair Institute for Global Change, condus de fostul premier laburist britanic. Unele surse sugerează că Blair - care este departe de a fi pretutindeni popular în Orientul Mijlociu din pricina faptului că a sprijinit în 2003 invazia americană în Irak - ar putea fi şeful planificatei GITA (Autoritatea Internaţională Provizorie din Gaza), care să se afle câţiva ani la guvernare, până când se va considera că Autoritatea Palestiniană a întrunit condiţiile necesare pentru a-i urma.

Planul a fost prezentat în contextul în care tot mai multe ţări occidentale, cum ar fi Regatul Unit, Franţa şi Canada, au recunoscut statul palestinian. Netanyahu a calificat această decizie a lor drept "dizgraţioasă".

Ce au spus Israelul şi Hamas despre planul în 20 de puncte?

În cadrul conferinţei de presă comune de luni, Netanyahu a declarat că sprijină planul, afirmând că acesta "atinge obiectivele noastre de război".

"Va readuce în Israel toţi ostaticii noştri, va destructura capacităţile militare ale Hamas, va pune capăt dominaţiei sale politice şi va face ca Fâşia Gaza să nu mai fie nicioadată o ameninţare pentru Israel", a declarat premierul israelian.

El a făcut de asemenea presiuni asupra Hamas să accepte planul, afirmând că în caz contrar "Israelul îşi va finaliza singur treaba".

Qatarul şi Egiptul, doi mediatori importanţi în negocierile dintre Israel şi Hamas, au declarat că au prezentat grupării militante planul. Potrivit agenţiei Associated Press, negociatorii Hamas studiază planul "cu bună credinţă".

Între timp, Autoritatea Palestiniană a salutat "eforturile sincere şi hotărâte" ale preşedintelui Trump, afirmând că "are încredere în capacitatea sa de a găsi o cale către pace".