La consfințirea Acordului de la Paris în 2015, au curs lacrimi, liderii mondiali și-au dat mâinile, iar participanții la summitul climatic COP21 al ONU au izbucnit în ovaţii în picioare.

A fost un moment decisiv în acțiunea climatică. Pentru prima dată, aproape 200 de națiuni au adoptat un tratat obligatoriu pentru a limita încălzirea globală sub 2 grade Celsius (3,6 grade Fahrenheit), încercând să plafoneze creșterea la 1,5°C.

Oamenii de știință au considerat pragul de 1,5°C drept o linie critică de apărare împotriva celor mai severe și ireversibile daune ale schimbărilor climatice. ONU afirmă acum că depășirea acestui prag este „inevitabilă”, cu „consecințe devastatoare” pentru lume.

În ciuda unor progrese remarcabile în acțiunea climatică de la acel moment din Paris, experții avertizează că lumea se află într-un punct critic. Pe măsură ce țările continuă să ardă petrol, gaze și cărbune, temperaturile cresc, provocând furtuni mortale, inundații și valuri de căldură.

Ultimul deceniu a fost cel mai fierbinte din istorie, iar anul trecut a depășit acest șir sumbru.

Temperaturile au crescut de la adoptarea Acordului de la Paris

Pe măsură ce liderii mondiali s-au reunit în Brazilia pentru summitul global privind clima din acest an, COP30, oamenii de știință avertizează că, oricât de cald a devenit deja Pământul, fiecare fracțiune de grad contează — făcând diferența între siguranța și suferința a milioane de oameni.

Căldura în creștere ucide aproximativ o persoană pe minut, iar poluarea aerului cauzată de arderea combustibililor fosili ucide aproximativ 2,5 milioane de oameni în fiecare an.

Aceasta are, de asemenea, un impact economic uriaș, provocând pierderi economice globale estimate la 304 miliarde de dolari anul trecut.

Între timp, ecosisteme critice sunt împinse dincolo de limitele lor. Anul acesta, lumea a depășit primul „punct de cotitură” climatic — un prag care declanșează schimbări ireversibile — odată cu încălzirea oceanelor care provoacă moartea în masă a coralilor. Recifurile de corali sunt printre cele mai biodiversificate ecosisteme din lume, susținând un sfert din viața marină.

Oamenii de știință avertizează că alte puncte de cotitură, precum degradarea pădurii amazoniene și colapsul curenților oceanici vitali, sunt periculos de aproape.

Ce se întâmplă cu emisiile poluante? 

Această stare critică a fost determinată de continuarea arderii combustibililor fosili de la Acordul de la Paris încoace.

Anul trecut, emisiile de gaze cu efect de seră au atins niveluri record și sunt acum cu 65% mai mari decât în 1990.

Pentru ca obiectivele Acordului de la Paris să rămână realizabile, emisiile ar fi trebuit deja să atingă un vârf și să înceapă să scadă. Dar o analiză recentă nu a arătat niciun semn de încetinire.

Emisiile absolute au crescut anul trecut, activitățile umane — în special arderea cărbunelui, petrolului și gazelor — trimițând în atmosferă un record de 53,2 gigatone de emisii echivalente CO2.

Două treimi din acestea au provenit din doar opt economii: China, SUA, UE, India, Rusia, Indonezia, Brazilia și Japonia. Dintre acești mari poluatori, doar UE și Japonia și-au redus emisiile anuale comparativ cu 2023.

Marea majoritate provine din sectorul energetic, care alimentează viețile și economiile noastre.

Ce s-a realizat din 2015 încoace? 

Deși acțiunea climatică, în ansamblu, rămâne semnificativ în urmă, există zone cu progrese remarcabile.

Creșterea globală a energiilor regenerabile a explodat, depășind chiar și așteptările celor mai optimiști. Scăderea costurilor contribuie la acest boom, investițiile în energie curată crescând și ajungând acum să fie de două ori mai mari decât cele în combustibili fosili.

Ponderea energiei globale din surse regenerabile s-a triplat de la Acordul de la Paris. În 2024, lumea a înregistrat cea mai mare creștere din istorie a producției de energie regenerabilă, aceasta furnizând acum 40% din electricitatea globală. În prima jumătate a acestui an, energia solară și eoliană au acoperit întreaga creștere a cererii de electricitate, depășind pentru prima dată cărbunele.

Capacitatea globală solară este de peste patru ori mai mare decât se estima în 2015, dublându-se la fiecare trei ani, iar energia eoliană s-a triplat, potrivit unei analize a Energy and Climate Intelligence Unit, o organizație non-profit din Marea Britanie.

China conduce detașat, instalând anul trecut mai multă capacitate solară — care este acum de 1.000 de ori mai mare decât în 2010 — decât restul lumii la un loc.

În ultimul deceniu, vehiculele electrice au crescut de la aproximativ 1% din vânzările de mașini la aproape un sfert. Lumea este pe cale să atingă înainte de termen obiectivul Acordului de la Paris de 100 de milioane de vehicule pe șosele până în 2030.

Totuși, există avertismente importante legate de acest progres.

Energiile regenerabile pot stabili recorduri, dar la fel și cărbunele: cel mai poluant combustibil fosil a atins anul trecut un nivel record în utilizarea globală. Și, deși mai mulți bani se îndreaptă către energia verde, finanțarea publică pentru combustibili fosili a crescut și ea, ajungând la 1600 de miliarde de dolari (1370 de miliarde de euro) pe an.

Vor fi atinse obiectivele din Acordul de la Paris? 

Experții avertizează că acțiunea climatică actuală este încă grav deviată de la traseu.

Deși progresele din ultimul deceniu au contribuit la evitarea unei încălziri de 4°C până la sfârșitul secolului, așa cum se estima în 2015, planeta este în continuare pe drumul către o încălzire de 2,6°C până în 2100. Chiar și acest scenariu mai puțin drastic ar duce la încă 57 de zile extrem de fierbinți în fiecare an, comparativ cu situaţia din prezent.

Înaintea reuniunii de la Belém, țările s-au grăbit să transmită noi angajamente climatice. Promisiunile făcute până acum ar însemna doar o reducere de 10% a emisiilor până în 2035.

Lumea are nevoie de o accelerare enormă a ambiției și a reducerii emisiilor în toate sectoarele, potrivit raportului recent „State of Climate Action”.

Aceasta include eliminarea cărbunelui de zece ori mai rapid în acest deceniu, creșterea de nouă ori a eforturilor de oprire a defrișărilor, dublarea ritmului de creștere a energiilor regenerabile, majorarea finanțării climatice globale cu aproape 1000 de miliarde de dolari pe an și extinderea rapidă a infrastructurii de transport public în cele mai poluante orașe ale lumii.