Ce se poate întâmpla şi ce trebuie să se întâmple? Aceasta este marea întrebare la o zi de la destrămarea coaliţiei semafor de la Berlin. Este o întrebare la care cancelarul Olaf Scholz răspunde cu totul altfel decât opoziţia, care cere alegeri anticipate cât mai rapid posibil. Creştin-democraţii din formaţiunile CDU/CSU au, potrivit sondajelor actuale, şansa să se claseze pe locul întâi după alegerile anticipate.

Deja în dimineaţa zilei de joi conducerea CDU s-a reunit într-o şedinţă prezidată de preşedintele formaţiunii, Friedrich Merz. "Coaliţia semafor nu mai are majoritate în Bundestag şi de aceea trebuie să-i cerem cancelarului federal, în baza unei decizii unanime a grupului parlamentar CDU/CSU, să solicite de îndată votul de încredere al Parlamentului, cel târziu la începutul săptămânii viitoare", a declarat Merz la capătul şedinţei.

Cancelarul Olaf Scholz nu se lasă presat

A cere votul de încredere ar însemna ca şeful executivului federal să se supună el însuşi votului în Parlament. În mod normal el are în spatele său majoritatea deputaţilor. Dar după destrămarea coaliţiei doar deputaţii social-democraţi şi ecologişti l-ar mai vota, pe când liberalii care au ieşit de la guvernare, nu. În cazul în care cancelarul nu ar primi votul de încredere al parlamentului, Legea Fundamentală indică limpede procedura la capătul căreia se află alegeri anticipate.

Dar Scholz are propriul său calendar, pe care l-a comunicat public deja de miercuri seară şi de la care nu vrea să se abată. El vrea să ceară votul de încredere abia pe 15 ianuarie şi să guverneze până atunci cu un guvern minoritar compus doar din social-democraţi şi ecologişti. "Guvernul îşi face treaba, aşa va fi în următoarele săptămâni şi luni, şi cetăţenii vor avea curând ocazia să ia o nouă decizie privind calea de urmat", a declarat Scholz în cadrul unei întâlniri cu conducerea Telekom, la care a luat parte joi dimineaţa, aşa cum fusese planificat.

Opoziţia are nevoie de majoritate în Bundestag pentru a-l răsturna pe cancelar

Social-democraţii şi ecologiştii vor să mai treacă unele legi prin Parlament înainte de alegerile anticipate şi au nevoie de timp pentru a-şi pregăti campania electorală. În sondaje au scoruri mizerabile. Coaliţia semafor a reuşit în ultima vreme să alcătuiască cel mai nepopular guvern din întreaga istorie a Republicii Federale Germania. Un timp pe care şi-l pot asigura singuri fiindcă nimeni nu-l poate sili pe cancelar să ceară votul de încredere al Parlamentului.

Legea Fundamentală permite opoziţiei doar posibilitatea unui aşa-zis vot de neîncredere constructiv. Dar în acest scop partidele trebuie să-şi organizeze o majoritate proprie şi asta ar fi posibil doar în cazul în care CDU/CSU s-ar alătura tuturor celorlalte partide împotriva social-democraţilor şi ecologiştilor. Inclusiv formaţiunii parţial de extremă dreaptă AfD, ceea ce creştin-democraţii exclud categoric.

"Tărăgănarea unui faliment politic"

Friedrich Merz, care va fi la următoarele alegeri candidatul CDU/CSU la funcţia de cancelar, este revoltat de situaţie. Opţiunea de amânare a alegerilor anticipate este "tărăgănarea unui faliment politic", susţine el. De aceeaşi părere este şi premierul Bavariei, Markus Söder, care este şi preşedintele formaţiunii CSU. Şi el a cerut cât mai rapid moţiune de cenzură în Bundestag şi alegeri anticipate. "Scholz, Habeck şi Lindner au eşuat complet", a declarat Söder la München. Destrămarea coaliţiei semafor este "un simbol al declinului Germaniei", a completat el.

Preşedintele federal Frank-Walter Steinmeier a lansat în schimb un apel la calm. "Numeroşi oameni din ţara noastră privesc îngrijoraţi la situaţia politică nesigură în ţara noastră, în Europa şi în lume, şi în urma alegerilor din SUA", a declarat Steinmeier la Berlin. "Nu este un timp pentru tactică şi lupte de gherilă, este un timp pentru raţiune şi responsabilitate. Aştept de la toţi responsabilii să facă faţă uriaşelor sarcini ce ne stau înainte", a completat el.

Trei miniştri liberali au demisionat, unul a rămas în cabinet

Între responsabilii la care s-a referit Steinmeier se numără chiar el. La prânz el i-a înmânat ministrului de Finanţe Christian Lindner certificatul de destituire din funcţie. Cancelarul a încetat miercuri seară colaborarea cu preşedintele FDP. Certificate le-au fost înmânate şi miniştrilor liberali ai Justiţiei, Marco Buschmann, şi Educaţiei, Bettina Stark-Watzinger, care îşi anunţaseră ei înşişi anterior demisia. În schimb ministrul Transporturilor, Volker Wissing, vrea să rămână în funcţie şi de aceea a demisionat din FDP.

Ministerul Finanţelor va fi preluat până la alegerile anticipate de Jörg Kuckies. Acest economist a lucrat anterior multă vreme pentru banca de investiţii Goldman Sachs. Înainte de a deveni în 2021 secretar de stat în Cancelaria Federală, el a fost secretar de stat în Ministerul de Finanţe. Conducerea Ministerului Justiţiei va fi preluată de ministra de Interne Nancy Faeser.  

Cancelarul şi restul miniştrilor rămân în funcţii. Potrivit Legii Fundamentale preşedintele Germaniei trebuie să decidă dizolvarea Parlamentului abia după ce acesta exprimă un vot de neîncredere faţă de cancelar. "Sunt pregătit pentru această decizie", a asigurat Steinmeier.

Este preşedintele Steinmeier imparţial?

Steinmeier a fost vreme de 18 ani, în calitate de social-democrat de frunte, ministru şi a exercitat şi alte funcţii politice, înainte de a fi ales în 2017 pentru prima dată preşedinte. De atunci apartenenţa sa la SPD este suspendată. Politicianul în vârstă de 68 de ani îşi dă însă seama că în ciuda acestui aspect el poate fi lesne bănuit de partizanat politic. Probabil de aceea şi subliniază că intenţionează să urmărească critic evoluţiile de pe scena politică. "Ţara noastră are nevoie de majorităţi stabile şi de un guvern capabil de acţiune. În funcţie de asta mă voi ghida".

Cine poartă vina destrămării coaliţiei?

Dar la Berlin lumea s-a întrebat joi şi care sunt posibilele motive care au dus la destrămarea coaliţiei. Cancelarul i-a adus deja miercuri seară lui Christian Lindner grave acuzaţii. Joi el a continuat în aceeaşi tonalitate, afirmând că Germania a acordat până acum Ucrainei un ajutor militar în valoare de 30 de miliarde de euro. În plus, 12 miliarde costă anual găzduirea refugiaţilor din Ucraina. "Dacă ajungem la convingerea că trebuie să suportăm aceşti bani pur şi simplu pe lângă capitolele bugetare curente, atunci dăm foc ţării, asta vreau să subliniez aici", a evidenţiat Scholz. Pentru finanţarea acestor cheltuieli din bugetul actual s-a cheltuit tot ce se mai putea găsi prin ungherele vistieriei publice, a adăugat el.

Frâna datoriilor - un permanent măr al discordiei

Social-democraţii şi ecologiştii au cerut în repetate rânduri suspendarea frânei datoriilor, ancorată în Constituţie, pentru a putea contracta noi credite. Dar FPD a respins această solicitare. Iar despre destrămarea coaliţiei, Christian Lindner a declarat că nu ar fi fost obligatorie. "A existat voinţă politică pentru asta, din partea altora", a afirmat el. Lindner i-a acuzat pe foştii parteneri de guvernare de jocuri politicianiste. Şi el pledează pentru alegeri anticipate cât mai rapid cu putinţă.

Dar cancelarul şi ministrul său ecologist al Economiei, Robert Habeck, vor să rămână la calendarul lor. Social-democraţii şi ecologiştii nu sunt "o coaliţie însărcinată cu afaceri curente", ci un guvern minoritar, şi prin asta au deplină capacitate de acţiune şi la nivel internaţional, susţin ei.