Preşedinţii Rusiei şi Chinei au fost printre primii demnitari străini care l-au felicitat pe Milos Zeman - reales, de curând, în funcţia de preşedinte al Republicii Cehe. Vladimir Putin a ţinut să laude "înalta autoritate" a omologului său ceh, iar preşedintele Xi Jinping a subliniat însemnătatea "parteneriatului strategic" între cele două state. 

Observatorii cehi n-au fost surprinşi de mesajele celor doi preşedinţi cu care Milos Zeman a întreţinut relaţii din ce în ce mai bune în ultimii ani. Ca atare, mulţi politologi şi comentatori cehi consideră că realegerea lui Zeman în fruntea statului indică un curs pro-rus şi anti-european, în următorii ani. "Zeman a câştigat, ne îndreptăm către Est", este concluzia cunoscutului publicist de stânga Martin Fendrych.

Crimeea - "un fapt împlinit"

În aceiaşi termeni s-au exprimat, pentru Deutsche Welle, şi alţi doi, printre cei mai cunoscuţi, analişti politici din Cehia: Jiri Pehe - directorul universităţii New York din Praga, fost consilier de politică externă al preşedintelui Vaclav Havel, şi expertul în relaţii ruso-cehe Jakub Janda de la Think Tank-ul "Valori Europene". Ambii sunt convinşi că preşedintele Zeman îşi va păstra retorica anti-europeană şi va încerca în continuare să strângă relaţiile cu Rusia şi China. 

Într-adevăr, în ultimii ani, Zeman a fost liderul european care, cel puţin retoric, s-a apropiat cel mai mult de Rusia. În toamna anului 2017, într-un discurs rostit în faţa Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), preşedintele Cehiei considera "dăunătoare şi ineficiente" sancţiunile impuse Rusiei, iar anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia era văzută ca "un fapt împlinit". Zeman sugera atunci ca Ucraina să fie despăgubită pentru pierderile suferite la livrările de petrol şi gaze din Rusia.

Discursul preşedintelui Cehiei a generat un scandal diplomatic - de altfel ca multe altele dintre declaraţiile sale. Dar, făcând abstracţie de retorica lui Zeman, ce ar putea însemna o renunţare la valorile UE şi o apropiere de Rusia şi China? Fiindcă şeful statului ceh are o putere politică reală destul de mică. În afara de numirea ambasadorilor, asupra politicii externe nu poate avea nicio influenţă. Cel puţin teoretic. Practic, însă, Zeman duce o "politică externă privată" - cum o numesc unii politologi.  

O orientare strategică

În vizitele pe care le efectuează în Rusia şi China, Zeman este însoţit de numeroşi oameni de afaceri influenţi din Cehia care dau o mână de ajutor la încheierea tranzacţiilor economice. Doi dintre colaboratorii săi deţin un rol esenţial în practicarea acestei politici:  Vratislav Mynar, şeful biroului prezidenţial, şi Martin Nejedly, unul dintre cei mai importanţi consilieri politici ai săi. Ani de zile, Nejedly a fost om de afaceri în Rusia şi, până în 2015, a fost co-proprietar şi manager al companiei "Lukoil Aviation Czech", o subsidiară a concernului rus Lukoil - suspectat de practici comerciale dubioase şi ajuns în faliment în 2015.

Printre altele, din cauza legăturilor neclare cu Rusia şi în republicile post-sovietice, Mynar şi Nejedly n-au primit nici până în ziua de azi certificatele emise de către "Oficiul Naţional de Securitate" (NBU) - instituţia care verifică dosarele persoanelor care ar trebui să primească acces la informaţii secrete. Prin urmare, cei doi nici nu au posibilitatea de a ajunge la informaţii sensibile.

Conform politologului Jakub Janda, în următorii ani, Zeman şi apropiaţii săi vor urmări să încheie acorduri comerciale strategice cu firmele de stat din Rusia şi China, printre care şi o afacere de miliarde cu companiile ruseşti pentru plănuita extindere a centralei nucleare de la  Dukovany. "Zeman susţine aceste afaceri şi rămâne înconjurat de consilieri şi colaboratori cu legături dubioase la Moscova şi Beijing. Or, lucrul acesta va duce la izolarea Cehiei de partenerii săi din occident", afirmă Janda.  

Un adversar?

Singurul care ar putea îndrepta această politică ar putea fi şeful guvernului interimar, Andrej Babis. Dar nu se ştie în ce măsură. Miliardarul şi liderul formaţiunii populiste de dreapta "ANO" este, de fapt, proprietarul holdingului activ în întreaga Europă "Agrofet", care beneficiază de subvenţii masive de la UE. Aşadar, Babis se bazează pe o bună integrare a Cehiei în UE şi pe relaţii strânse cu Bruxelles-ul. Deşi a avertizat de mai multe ori faţă de o orientare prea puternică a Cehiei către Est, el este împotriva sancţiunilor impuse Rusiei. În mare, cred analiştii, Babis susţine o politică externă favorabilă exclusiv propriilor sale interese.

Premierul Cehiei a oferit recent o mostră din politica sa pragmatică. Săptămâna trecută, la summitul ţărilor Vişegrad (Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria), organizat la Budapesta, Babis a aprobat retorica anti-europeană a premierului ungar Viktor Orban. Săptămâna aceasta, în cadrul unei vizite la Bruxelles, tot el a pledat pentru o prezenţă mai activă a Cehiei în Uniunea Europeană.

"În ultimele luni, Babis şi Zeman au funcţionat ca un tandem", afirmă politologul Jiri Pehe. "În orice caz, în anumite chestiuni, Babis ar putea ajunge în curând pe un curs de coliziune cu preşedintele."

Un referendum privind UE?

Un subiect important ar putea fi referendumul privind păstrarea Cehiei în UE. Preşedintele Zeman este în favoarea unui asemenea plebiscit deşi, conform propriilor sale declaraţii, el ar vota pentru menţinerea ţării în Uniune. Babis este categoric împotriva referendumului.

"Cel mai bun lucru la care mai putem spera din partea lui Zeman este că îl va opri teama de a nu intra în istorie ca un personaj negativ, că nu vrea să fie el cel care i-a deschis Cehiei uşa să iasă din Uniune", scrie Petr Hinzejk, comentator al publicaţiei liberale Hospodarske noviny. 

Autor: Keno Verseck / CS