Când Andrej Babiš apare în fața camerelor, răsună melodia sa preferată – șlagărul italian din anii ’80 „Sarà perché ti amo”. Confetti cad din tavan. Babiš cântă entuziast și radiază de bucurie. Niciodată până acum politicianul de dreapta populist, fost premier și miliardar, nu fusese văzut atât de copilărește exuberant.

La microfon, în vârstă de 71 de ani, se lansează în superlative: „Mă bucur enorm că mișcarea ANO a obținut un rezultat istoric. Istoric! Am atins cele mai mari cifre din istoria alegerilor”, spune Babiš și adaugă: „Este punctul culminant al carierei mele politice.”

Praga, sâmbătă seara: Partidul populist de dreapta ANO, acronim pentru „Acțiunea Cetățenilor Nemulțumiți”, condus de fostul premier Andrej Babiš, a câștigat alegerile pentru Camera Deputaților cu un avans considerabil. Presa cehă vorbește despre un „triumf” și despre „revenirea lui Andrej”, după ce miliardarul și partidul său pierduseră alegerile din 2021, iar Babiš însuși fusese învins clar și la alegerile prezidențiale din 2023.

Marii învinși: extremiștii

De data aceasta, la o prezență foarte ridicată la urne — aproximativ 69% — partidul ANO obține 34,5% din voturi, un avans semnificativ față de rezultatul din 2021. Totuși, alianța liberal-conservatoare aflată până acum la guvernare, SPOLU („Împreună”), condusă de premierul în funcție Petr Fiala, reușește să obțină 23,4% — pierzând doar patru puncte și jumătate procentuale față de 2021. Și partidul conservator aliat, Primarii și Independenții (STAN), înregistrează un rezultat bun, cu 11,2%, la fel ca Partidul Piraților, liberal-verde, care obține 9% din voturi.

Marii învinși sunt extremiștii de dreapta și de stânga. Partidul de extremă dreapta „Libertate și Democrație Directă” (SPD) scade la 7,8%, după ce în 2021 obținuse un scor de două cifre. Alianța comunistă „Stacilo!” („Destul!”) nu reușește să treacă pragul electoral de 5%. În schimb, noul partid populist de dreapta „Automobiliștii” (Motoriste), care a participat pentru prima dată la alegeri, intră în Parlamentul de la Praga cu 6,8%.

Fără „coaliția groazei”

Majoritatea sondajelor efectuate înainte de alegeri nu au prognozat rezultatele în mod radical eronat, însă au fost afectate de numărul mare de alegători indeciși până în ultima clipă. Pentru analiști, surprinzător nu este doar scorul bun al partidului ANO, ci și faptul că partidele de guvernământ nu au suferit un eșec major, în timp ce formațiunile extremiste au pierdut clar teren.

„Majoritatea cetățenilor nu și-au dorit o continuare a guvernului actual, dar nici schimbări foarte radicale”, scrie comentatorul Alex Švamberg pe portalul Novinky. Johana Hovorková, de la Forum24, consideră rezultatul slab al extremiștilor drept o „înfrângere a lui Putin”.

Cotidianul Lidové noviny notează că o „coaliție a groazei” între ANO și partidele de extremă dreapta sau stânga nu va exista. Prin urmare, nu se întrevede niciun pericol pentru politica de securitate și de relații externe a Republicii Cehe.

Premier pesimist

În cuvintele actualului premier, Petr Fiala, lucrurile au sunat însă altfel în seara alegerilor. Conservatorul în vârstă de 61 de ani avertizase în campanie asupra riscului formării unui guvern „prorus și antieuropean, al trădării naționale”. „Nu am vrut ca această țară să fie dominată de naționaliști, extremiști și populiști. Din păcate, exact asta s-a întâmplat”, a declarat el sâmbătă seara.

Fiala a subliniat totodată că își asumă responsabilitatea pentru rezultatul alegerilor — o aluzie la o posibilă demisie din funcția de președinte al Partidului Civic Democrat (ODS), principala forță din alianța de guvernare SPOLU.

Colegul său de guvern, ministrul de interne Vít Rakušan, liderul partidului STAN, a declarat în seara alegerilor că formațiunea sa va „juca rolul unei opoziții demne”. El a adăugat, de asemenea, că nu va renunța la „colaborarea între forțele democratice”.

Teoretic, nu este exclus ca actualele partide de guvernământ să continue să conducă, cu sprijinul noului partid populist al Automobiliștilor. Împreună — SPOLU, STAN și Pirații — ar avea o majoritate. Totuși, pentru ca o astfel de coaliție să se formeze, în special Pirații ar trebui să renunțe la o parte din principiile lor ecologiste.

Îl va nominaliza președintele pe Babis pentru funcția de premier?

În prezent, cea mai probabilă opțiune pare a fi formarea unui guvern de coaliție între partidul ANO și partidul Automobiliștilor, cu sprijin parlamentar din partea formațiunii de extremă dreapta SPD — fără ca aceasta din urmă să dețină efectiv funcții în guvern. Primele discuții în acest sens au avut deja loc.

Totuși, rămâne incert dacă Andrej Babiš va deveni din nou premier. Pentru aceasta, ar trebui nominalizat de președintele Republicii, Petr Pavel. Însă șeful statului nu a dat de înțeles că ar intenționa să facă acest pas, având în vedere multiplele conflicte de interese ale lui Babiš și procesele penale aflate încă pe rol împotriva sa.

Babiš este proprietarul concernului Agrofert, care deține o poziție aproape monopolistă în numeroase sectoare ale industriei agroalimentare și chimice din Cehia. El însuși este inculpat pentru fraudă privind subvențiile europene.

În locul său, premier ar putea deveni vicepreședintele partidului ANO, Karel Havlíček. În vârstă de 56 de ani, acesta este considerat imaginea moderată a partidului. Cu toate acestea, Babiš rămâne liderul incontestabil al ANO — o formațiune care nu ar putea supraviețui fără finanțarea și prezența sa spectaculoasă. Prin urmare, el ar continua să dețină controlul din umbră.

Testul sprijinului pentru Ucraina

Este dificil de prezis ce direcție internă și externă va adopta un viitor guvern condus de ANO. Deși Andrej Babiš a fondat anul trecut, împreună cu premierul ungar Viktor Orbán și liderul FPÖ din Austria, alianța de partide de extremă dreapta Patrioții pentru Europa, el însuși nu este nici extremist, nici un populist radical. Babiš nu este la fel de pronunțat prorus, antiucrainean și eurosceptic ca, de pildă, Orbán.

Primul test major al unui guvern ANO va fi atitudinea față de sprijinul acordat Ucrainei. Republica Cehă a fost până acum unul dintre cei mai fermi susținători ai Kievului. Guvernul Fiala de la Praga a lansat la începutul anului 2024 o inițiativă europeană pentru achiziția de muniție, prin care a cumpărat discret, din întreaga lume, obuze de artilerie destinate Ucrainei.

În campania electorală, Babiš a sugerat că ar putea opri această inițiativă. Totuși, adjunctul său, Karel Havlíček, a declarat sâmbătă seara că partidul cere doar o verificare a modului în care au fost finanțate și efectuate achizițiile de muniție.

Babis s-a radicalizat

Deși observatorii din Republica Cehă sunt de acord că țara nu poate fi comparată, nici pe departe, cu Ungaria lui Orbán sub un guvern condus de ANO, unii avertizează totuși să nu fie subestimat Andrej Babiš. Într-adevăr, miliardarul s-a radicalizat în ultimii ani.

Dacă în urmă cu câțiva ani se limita să critice birocrații, „imigranții ilegali” și jurnaliștii care îi erau ostili, acum tirul său s-a extins: Uniunea Europeană, ecologiștii, persoanele din comunitatea LGBTQ, liberalii și Ucraina se numără printre noile sale ținte. În plus, tonul său a devenit mult mai agresiv.

Comentatorul Hospodářské noviny, Petr Honzejk, trage o concluzie îngrijorătoare după alegeri: „Apărarea prețului pâinii a învins apărarea țării”, scrie el, făcând aluzie la promisiunile populiste ale lui Babiš. „Politica Republicii Cehe se află în pragul unei schimbări de direcție”, prognozează Honzejk.