Se împlinesc azi 175 de ani de la nașterea poetului național Mihai Eminescu și, drept consecință, firesc și inevitabil, anul 2025 a fost proclamat „Anul Eminescu”. Tot în data de 15 ianuarie, de mai mulți ani, pe ambele maluri ale Prutului și pretutindeni în lume, unde trăiesc români, se celebrează Ziua Culturii Naționale.

În Republica Moldova și-n acest an i se spune „Ziua Națională a Culturii” – o încercare de a nu induce concetățenilor de alte etnii și culturi senzația că sunt discriminați. Sunt niște susceptibilități mult prea exagerate, anacronice, perpetuate și de actuala guvernare, pentru că nimeni nu discriminează în Republica Moldova cultura ucraineană, găgăuză, bulgară, evreiască etc. Și nici cultura rusă nu e strâmtorată sub nicio formă, chiar și după 3 ani de genocid putinist în Ucraina, decât că li se refuză intrarea pe teritoriul Moldovei artiștilor propagandiști de la Moscova, veniți să agite pentru „russki mir”, să submineze cauza europeană.

Spirit poetic vizionar și om al timpului său

Mihai Eminescu a fost ținta unor așa-zise demitizări după 1989, venite ca răspuns la discursul encomiastic, la „tămâierile”, ce i se aduceau din partea diverselor  mediocrități care căutau să se legitimeze, aburcându-se, metaforic vorbind, pe statuia poetului.

În același timp, privirea critică asupra operei și activității ziaristice a lui Mihai Eminescu s-a impus cumva firesc, pentru că trăim într-o altă epocă, care se sprijină, din păcate, pe moștenirea nefastă a ultimului secol: războaie, regimuri totalitare, discriminări și extremisme de tot felul. Mihai Eminescu a fost un spirit poetic vizionar, dar și un om al timpului său, așa încât dialogând cu Eminescu, uneori polemizând cu el, îl „scoatem” din muzeu, îl facem contemporanul și martorul aspirațiilor, dar și al tribulațiilor noastre.

Eminescu a fost ca nimeni altul în epoca sa un gânditor lucid și tranșant în sentințe, scriind despre pericolul rusesc și despre Basarabia – aceste articole, parte importantă din opera sa politică, au circulat clandestin în Moldova sovietică.

În timpuri tulburi și primejdioase, în care este pusă sub semnul întrebării nu doar identitatea și cultura națională, dar însăși existența poporului român, avem nevoie de valori temeinice, bine așezate. Azi, din nou, recursul la Eminescu devine o necesitate vitală. O simt și conaționalii noștri din diaspora.

Cenaclul de la Roma

În Cetatea Eternă, din 2000 încoace își desfășoară activitatea Asociația „Dacia”, a cărei coordonatoare este poeta și traducătoarea Tatiana Ciobanu – un adevărat „argint viu” al diasporei române. Asociația „Dacia” are colaborări fructuoase cu Ambasadele României și a Republicii Moldova și participă la numeroase evenimente organizate la Accademia di România (Școala română din Roma) – augustă instituție de cercetare și cultură, fondată de Nicolae Iorga în 1920 și reinaugurată în 1990.

De mai mulți ani Asociația „Dacia” colaborează strâns cu Cenaclul de la Roma – președinte poetul Valeriu Barbu, vicepreședinte Tatiana Ciobanu. Cenaclul de la Roma este o societate literară românească înființată în Italia în 2004, care promovează și atrage în mijlocul său artiști, scriitori, aspiranți și mai ales cititori, organizând ședințe comune, la care participă nu doar intelectuali români, de o parte și alta a Prutului, ci și o seamă de intelectuali italieni, îndrăgostiți de cultura română.

Cenaclul de la Roma oferă un loc de întâlnire cultural românesc generațiilor de români și copiilor născuți în Italia din părinți români sau din uniuni mixte, generații care vor rămâne în Peninsulă. Până atunci, Cenaclul își propune să conserve, să promoveze și să creeze produse culturale autentice.

Un palmares impresionant

În cei 20 de ani de activitate, Cenaclul de la Roma a adunat un palmares impresionant: 113 întâlniri lunare și 10 ediții anuale de celebrare a Zilei Culturii Naționale, a Zilei Mondiale a Poeziei și a Zilei Limbii Române, precum și alte 80 de evenimente, constând din lansări de carte, spectacole artistice, conferințe, expoziții și turism cultural în zona de centru a Italiei. Cenaclul a participat la numeroase evenimente culturale italiene și multietnice și a colaborat de-a lungul ultimului deceniu cu instituții culturale de stat și private din România și Italia.

Impactul public de la începuturi și până astăzi a Cenaclului de la Roma a ajuns la peste zece mii de participanți, având o frecvență fizică recentă, lunară, de 30 de oameni, iar online de aproape patru mii.

Am participat și eu, în toamna anului 2023, la una din ședințele Cenaclului de la Roma împreună cu scriitoarea Nina Corcinschi, când am vorbit despre cultură în epoca digitalizării și a „post-adevărului” și despre noua literatură basarabeană de după 1990. A fost un prilej minunat să-i cunoaștem pe membrii Cenaclului, să stabilim prietenii, și i-aș menționa în mod special pe poetul Valeriu Barbu, pe scriitorul italian Armando Santarelli și pe Dan Chebac – faimosul cântăreț de muzică folk, stabilit de mulți ani la Roma.

Ediția X-a a Cenaclului...

s-a desfășurat cu trei zile înainte de celebrarea Zilei Culturii Naționale, duminică, 12 ianuarie, la Teatrul Scriitorilor F.U.I.S. (Federazione Unitaria Italiana Scrittori) din Roma, la care au fost prezenți profesori, scriitori, artiști – public român și italian interesat de cultură, într-o atmosferă de colocvialitate.

Valeriu Barbu a deschis ședința Cenaclului, vorbind despre semnificațiile din acest an ale Zilei Culturii Naționale. Tatiana Ciobanu a evocat momentele esențiale ale culturii române și a prezentat cartea „O mie de ani de cultură și civilizație românească. O istorie în imagini” (Editura Litera, 2018). Marcela Ciobanu s-a referit la creația a trei tineri scriitori basarabeni: poeții Alexandru Cosmescu și Vasile Gribincea, și prozatorul Alexandru Popescu.

Spiritul eminescian a dominat întregul eveniment prin lecturi și dezbateri. S-au făcut referiri la importanța operei jurnalistice a poetului nostru național. Au fost evidențiate și alte personalități și opere ale patrimoniului cultural românesc, amintindu-se și importanța moștenirii folclorice și a tradițiilor populare.

Au vorbit și au citit din creația lor – poezie și proză – participanții la ședință festivă, autori cuprinși în Antologia literară cu nr. 10, publicată de Cenaclul de la Roma: Camelia Morda Baciu, Valeriu Barbu, Tatiana Ciobanu, Mariana Cornea, Mihaela Iacob, Vasile Juverdeanu, Roxana Lazăr, Daniela Mihăeș, Liliana Smerea Vacaru, Mirela Leahu Varga și Corina Țurcanu ș.a.

Oriunde ar locui, românii se adună pentru Mihai Eminescu, pentru valorile culturii naționale. În diaspora, la Roma, departe de țară, acest sentiment este cumva mai pur, este trăit cu o mai mare intensitate. Le mulțumim că păstrează această flacără vie.