Părea o veste bună, așteptată de multă vreme: când Kievul a anunțat (luni, 31 iulie 2023) că are acordul Croației pentru exportul de cereale prin porturile de pe Dunăre și de la Adriatică, unora li s-a părut că aceasta este soluția pentru a fi evitată amenințarea gravă la adresa securității alimentare mondiale reprezentată de agresiunea rusă asupra Ucrainei.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a dat vestea după discuții cu omologul său croat Goran Grlic Radman, la Kiev. Cele două țări ar urma să „lucreze împreună pe cele mai eficiente rute către porturile croate”, a transmis șeful diplomației ucrainene. Declarația lui Kuleba a fost între timp confirmată și de Ministerul de Externe de la Zagreb.

Provocări logistice uriașe

O simplă privire aruncată pe hartă dezvăluie problemele logistice enorme care ar trebui depășite pentru a pune în practică această idee. Concretizarea ei ar putea dura ceva timp.

Pe Dunăre, cereale ucrainene pot fi transportate prin două porturi, Izmail sau Reni. Ambele au fost recent bombardate de Rusia.

O altă variantă ar fi transportarea cerealelor prin Marea Neagră până în portul românesc Constanța, iar de acolo pe Dunăre. Urmează apoi un traseu fluvial de peste 1000 de kilometri în amonte, până la Vukovar. Dar portul Vukovar, primul din Croația, este mic. Capacitatea totală de manipulare acolo este, în prezent, de maximum 1,2 milioane de tone pe an, inclusiv multe mărfuri care nu sunt cereale. În prezent, în port există un singur siloz unde cerealele ar putea fi depozitate temporar, cu o capacitate de doar 10.000 de tone.

Spre comparație, conform Uniunii Europene, din august 2022 până în mai 2023, Ucraina a exportat peste 30 de milioane de tone de cereale și alte produse alimentare. Pentru acest volum de marfă a fost nevoie aproape 1100 de nave. Capacitățile portului din Vukovar par derizorii față de ce înseamnă cererea reală.

Se pune și întrebarea cum ar putea Croația să transfere aceste cantități uriașe de cereale din estul slavon al țării până în porturile adriatice Rijeka, Zadar sau Split. Peste 22.000 de camioane - dacă toate ar putea încărca maximul de 45 de tone - ar fi necesare pentru a transporta ce se poate descărca la Vukovar. Șoselele din Croația cu greu ar suporta asta.

O altă variantă ar fi trenul. Dar și căile ferate din Croația au fost neglijate ani de zile, abia fac față traficului obișnuit de pasageri, au șinele în stare proastă și sunt în mare parte neelectrificate, astfel că întârzierile sunt mari și călătoriile scumpe.

„Ar fi nevoie de investiții enorme și de mult timp pentru ca această soluție de transport să devină practicabilă. Ar dura ani de zile. Nu doar căile ferate dar și porturile aflate în discuție în prezent nu sunt echipate pentru a face față unor cantități atât de mari de mărfuri. Ar fi mult prea scump” , spune Ljubo Jurcic, fost profesor la Facultatea de Economie din Zagreb și fost ministru croat al Economiei, într-un interviu pentru DW.

Gest mai degrabă simbolic

Chiar și din punct de vedere financiar, exporturile de cereale prin Croația nu ar însemna mare lucru pentru Ucraina. Prețul actual al grâului pe piața mondială este în jur de 350 de euro pe tonă, pentru porumb este de 260 de euro. Chiar dacă Croația ar reuși să transporte un milion de tone, ar însemna doar un profit de aproximativ 300 de milioane de euro. Și fermierii ucraineni nici măcar nu ar obține asta în totalitate, pentru că profitul se împarte cu transportatorii și angrosiştii.

Potrivit lui Jurcic, proiectul de transport de cereale ar costa probabil Croația mai mult decât eventualul impact pozitiv asupra Ucrainei. „Croaţia a vrut înainte de toate să-şi exprime simpatia pentru Ucraina, să arate că este de partea ei şi o susţine. Este mai mult un gest simbolic".

Zagrebul oferă sprijin militar Kievului. La începutul lunii mai, de exemplu, s-a aflat că statul croat a donat ucrainenilor 14 elicoptere Mi-8. „Fie că este vorba despre elicopterele trimise sau despre alte arme și muniții - totul este în primul rând o expresie a sprijinului simbolic. Probabil că acolo folosesc această muniție într-o zi", completează fostul ministru croat. „Ajutorul acordat de Croația Ucrainei în război se încadrează în marja unei erori statistice, ca să spunem așa. Este nesemnificativ”.

Dar gestul făcut de ministrul croat de Externe la Kiev nu este doar un mesaj către Ucraina, ci și unul adresat indirect Comisiei Europene, spune Jurcic. „Croația exprimă uneori mai mult sprijin față de UE decât cere, profilându-se drept una dintre țările comunitare cele mai atașate politicilor Bruxellesului. Uneori, Croația se comportă mai catolic decât Papa”.