Recenta decizie a Curţii Europene de Justiţie l-a lăsat fără cuvinte pe Manuel Delia. "Am chiuit de bucurie. Mă aşteptam la veşti proaste", mărturiseşte el. Delia, un cunoscut blogger anticorupţie şi coordonator al asociaţiei civice "Republikka" a luptat ani de zile împotriva programului guvernului maltez, prin care investitorii străini erau încetăţeniţi.

Malta a fost ultima ţară europeană care încă mai acorda aşa-numitul "Paşaport de Aur". Bulgaria şi Republica Cipru au pus capăt, în ultimii ani, programelor care permiteau cumpărarea cetăţeniei europene.

Decizia Curţii Europene de Justiţie, spune Delia, cinsteşte memoria colegei şi prietenei sale Daphne Caruana Galizia - jurnalista anticorupţie ucisă, unul dintre primii jurnalişti care au dezvăluit pericolele programului "Paşaportul de Aur". 

Afacerea numită "Paşaportul de Aur"

În 2022 Comisia Europeană a luat măsuri împotriva micului stat insular Malta din cauza programului său, prin care investitorii străini, mai ales în sectorul imobiliar, erau încetăţeniţi. Potrivit CE, beneficiarii cetăţeniei UE trebuie să demonstreze o "legătură reală", nu doar un aranjament financiar, cu ţara care le acordă paşaportul.

Activistul Manuel Delia se aştepta, însă, la o veste proastă fiindcă, în octombrie 2024, raportul unui procuror general al Curţii Europene de Justiţie favoriza poziţia guvernului maltez. CEJ a ţinut seama mereu de opiniile procurorilor săi generali, dar nu şi de data aceasta. 

Politica guvernului de la Valletta a făcut ca naţionalitatea să devină "o simplă tranzacţie comercială". "Practicile Maltei nu fac posibilă stabilirea legăturii necesare de solidaritate şi bună-credinţă între un stat membru şi cetăţenii săi sau asigurarea încrederii reciproce între statele membre", a argumentat instanţa.  

Decizia Comisiei se bazează pe "o valoare, pe un principiu, pe solidaritate" între ţările membre ale UE deoarece oricine deţine nu paşaport maltez are acces în tot blocul comunitar.

De unde erau cumpărătorii de cetăţenie?

Delia spune că decizia Curţii "a confirmat ceea ce am încercat noi să transmitem - faptul că programul nu este justificat de avantajele financiare ale acestuia". "Nu-i poţi pune un preţ cetăţeniei fiindcă este mult mai valoroasă decât banii."

De la lansarea programului, Delia şi alţi observatori au avut dubii legat de modul în care autorităţile au verificat respectarea cerinţelor privind şederea. Mulţi dintre investitori nu păreau să fi domiciliat pe teritoriul Maltei pe perioada impusă. În multe cazuri, nici n-a fost limpede dacă achiziţiile străinilor erau spaţii locative sau nu.

Potrivit datelor fundaţiei "Daphne Caruana Galizia", investitorii chinezi reprezentau 9 din 10 deţinători ai "paşaportului de aur". Însă numărul posesorilor chinezi ai acestui paşaport depăşeşte numărul total al cetăţenilor chinezi care trăiesc pe teritoriul Maltei, conform ultimului recensământ al populaţiei. "Lucrul acesta sugerează că cel puţin jumătate dintre ei nu locuiesc în Malta", susţine fundaţia.

O uşă se închide, altele rămân deschise

După decizia Curţii Europene de Justiţie, premierul maltez Robert Abela a apărat programul, susţinând că Malta a câştigat astfel 1,4 miliarde de Euro şi că va revizui sistemul, conform cerinţelor înaltei instanţe europene.

Cumpărarea paşapoartelor este exclusă acum, dar există alte posibilităţi de achiziţionare a permisului de intrare în spaţiul Schengen. Iar interesul este uriaş. "Viza de Aur" funcţionează aproape pe aceleaşi principii de acordare a vizelor care permit şederea nelimitată în cazul achiziţiilor de bunuri imobiliare sau investiţii majore. 

Henley & Partners, care a falicitat programul maltez de vize, listează printre clienţii săi 31 de ţări ce oferă programe de "reşedinţă prin investiţii". Jumătate dintre acestea sunt în Uniunea Europeană. "Acestea încă mai oferă acces la multe libertăţi în UE", menţionează Anna Terrone de la organizaţia Transparency International.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Markus Lammert, şi-a exprimat îngrijorarea faţă de existenţa programelor de acordare a vizelor în UE. "Astfel de scheme implică riscuri de securitate, spălare de bani, evaziune fiscală şi corupţie, în ansamblu" a afirmat el, menţionând şi că legislaţia europeană pentru combaterea spălării banilor "obligă ţările membre care operează aceste scheme să evalueze riscurile, respectiv să adopte măsuri preventive".

O rezoluţie a Parlamentului European prevede că "reşedinţa prin investiţii" ar trebui să includă verificări riguroase ale solicitanţilor cât şi verificarea sursei averilor acestora. Aplicarea legii a fost lăsată, însă, pe mâna fiecărui stat european în parte. 

Este nevoie de o schimbare 

Terrone speră că acţiunea de eliminare a paşapoartelor "de aur" va continua şi ar putea fi extins şi asupra programului "viza de aur". Pentru solidaritatea şi securitatea în UE este nevoie de un efort comun al ţărilor membre "pentru a ţine la distanţă indivizii corupţi şi bogaţi, care şi-au obţinut averile pe căi dubioase".

Pentru Delia, decizia Curţii Europene indică limpede faptul că cetăţenia este "recunoaşterea contractului între stat şi individ, apartenenţa la comunitate, solidaritatea - valori pe care le împărtăşim pentru a putea trăi împreună în spiritul legii." "Atunci când stablieşti un preţ pe toate acestea, scazi valoarea."