Intre timp, pe căi ocolite, Siria a formulat scuze la adresa Turciei, etichetînd drept tragică eroare atacul cu grenade comis asupra localităţii Akcakale.

Vicepremierul Beschir Atalay a explicat demersul Damascului, menţionînd şi rolul de mediator al ONU în dezamorsarea incidentului.

Totuşi, demnitarul turc susţine decizia parlamentarilor de a permite armatei ţării sale să riposteze în eventualitatea unui nou atac din partea Siriei. Decizia nu echivalează cu o pregătire pentru un posibil război ci slujeşte intereselor de securitate ale Turciei şi deţine concomitent o funcţie disuasivă.

Rol pe care l-a exercitat de altfel şi atacarea de către armata turcă, în noaptea spre joi, 4 octombrie, a unor baze militare siriene după ce militarii lui Assad lansaseră miercuri, 3 octombrie, grenade asupra localităţii Akcakale, pricinuind moartea unei femei şi a celor trei copii ai săi, rănirea a numeroase alte persoane şi declanşarea unui val de panică printre cei 25 de mii de locuitori ai orăşelului de la frontieră. Bună parte dintre aceştia şi-au părăsit casele şi avuţia, retrăgîndu-se din calea unui eventual război.

Tirurile Siriei asupra teritoriului turc au fost condamnate în termenii cei mai severi de către Consiliul de Securitate ONU, la cererea Ankarei, în textul unei declaraţii formulată în pofida reticenţelor Rusiei care, împreună cu China a respins pînă acum orice revendicare privind adoptarea de sancţiuni împotriva guvernului de la Damasc.

Deşi joi armata turcă s-a abţinut de la orice acţiune punitivă, secretarul general ONU, Ban Ki-moon şi-a manifestat totuşi profunda îngrijorare faţă de tensiunile existente la frontiera dintre Siria şi Turcia.

Statele Unite au considerat drept corespunzătoare şi echilibrată riposta turcă la atacurile siriene, evidenţiind caracterul ei disuasiv.

Teama de o escaladare a conflictului persistă totuşi, aflîndu-şi expresia şi în demonstraţiile paşnice de joi, de la Istanbul împotriva unui război. Anterior însă, poliţia a respins un grup de manifestanţi pacifişti care se îndreptau spre clădirea Parlamentului scandînd „Nu războiului! Pace acum!”.

Potrivit unui sondaj demoscopic de ultimă oră, peste 60% din cetăţenii Turciei sunt ostili unui conflict armat între cele două ţări. Turcia a oferit adăpost la peste 90.000 de refugiaţi sirieni şi are toate motivele să se teamă de o sporire a numărului acestora, păstrînd încă vie amintirea exodului declanşat în 1991 de războiul din Irak. Pe atunci, o jumătate de milion de kurzi irakieni s-au refugiat în Turcia.

Deja în momentul de faţă, la punctele de trecere a frontierei spre Turcia, 14.000 de sirieni goniţi de războiul civil din propria lor ţară, îşi aşteaptă primirea în statul vecin.