La sfârșitul lunii martie, Garante, autoritatea italiană pentru protecția datelor, a impus o restricție temporară pentru ChatGPT, programul care folosește inteligența artificială (AI) pentru a genera texte sau a dezvolta jocuri de computer. Câinele de pază al datelor personale de la Roma a fost mai puțin preocupat de utilizarea așa-numitelor chatbox-uri în direcția stimulării inteligenței umane decât de încălcarea legislației privind protecția datelor.

Garante a transmis ulterior companiei susținute de Microsoft Corp care se află în spatele ChatGPT, OpenAI, că va trebui să fie mai transparentă față de utilizatori cu privire la modul în care le-au fost procesate datele. De asemenea, compania americană trebuie să obțină permisiunea utilizatorilor dacă dorește să le folosească datele pentru a dezvolta în continuare software-ul - adică pentru a-l ajuta să învețe lucruri noi. Și, în plus, accesul minorilor trebuie filtrat.

Într-un comunicat de presă, autoritățile italiene au anunțat că interdicția va fi ridicată dacă OpenAI îndeplinește aceste condiții până pe 30 aprilie. Iar reprezentanții OpenAI au declarat agenției de presă Reuters că așteaptă cu nerăbdare "să lucreze cu Garante pentru a face ChatGPT disponibil clienților noștri din Italia cât mai curând".

Reglementarea la nivelul UE, în contratimp

Spania și Franța au exprimat preocupări similare cu privire la ChatGPT. Pentru moment, nu există o reglementare la nivelul Uniunii Europene cu privire la utilizarea tehnologiei AI în produse precum mașinile cu conducere autonomă, tehnologia medicală sau sistemele de supraveghere. Parlamentul European încă dezbate legislația propusă de Comisia Europeană în urmă cu doi ani. Când va fi aprobată, statele membre vor trebui să-și dea acordul, așa că dacă nu vor exista obiecții, legislația specifică va intra probabil în vigoare la începutul anului 2025.

Europarlamentarul german Axel Voss, unul dintre cei care lucrează acum la redactarea normelor comunitare privind inteligența artificială, a subliniat că tehnologia AI nu era atât de avansată în urmă cu doi ani, când a început scrierea legilor, și se va dezvolta în continuare "atât de repede" încât o mare parte din reglementările aflate în lucru ar putea să nu mai fie potrivite, când vor intra efectiv în vigoare.

Nu este clar dacă ChatGPT sau alte aplicații similare vor putea intra sub acoperirea normativelor UE, care definesc niveluri de risc cu o plajă de la "inacceptabil" la "risc minim sau deloc". În conformitate cu legislația, doar programele cărora li se atribuie scoruri de "risc ridicat" sau "risc limitat" vor fi supuse unor reguli speciale de monitorizare a algoritmilor, transparență și control asupra utilizării datelor. Aplicațiile care documentează și evaluează comportamentul social al oamenilor pentru a prezice anumite acțiuni vor fi interzise, la fel utilizarea scorului social de către guverne și a anumitor tehnologii de recunoaștere facială.

Legiuitorii încă discută în ce măsură programele AI ar putea fi lăsate să înregistreze sau să simuleze emoțiile, precum și dacă ar fi cazul să li se ofere posibilitatea de a evalua categorii de risc.

"Din motive de concurență și pentru că suntem deja în urmă, avem de fapt nevoie de mai mult optimism. În Parlamentul European, majoritatea oamenilor este ghidată de frică și preocupări și încearcă să elimine tot", a comentat Voss. Responsabilii pentru protecția datelor din țările Uniunii ar dori ca inteligența artificială să fie monitorizată de un organism independent și ca legislația existentă privind protecția datelor să fie modificată.

Între protecția consumatorului și competiția economică

Comisia Europeană și Parlamentul încearcă să găsească un echilibru între protecția consumatorilor, reglementare și dezvoltarea liberă a economiei și a cercetării. La urma urmei, așa cum a subliniat comisarul UE pentru piața internă Thierry Breton, inteligența artificială oferă "un potențial imens" într-o societate și o economie digitală. În urmă cu doi ani, când a fost lansată dezbaterea privind legislația, comisarul spunea că Uniunea nu vrea să îi alunge pe dezvoltatori, ci să-i promoveze și să-i convingă să se stabilească în Europa, pentru că UE nu ar trebui să fie dependentă de furnizori străini iar datele europenilor ar trebui stocate și procesate în spațiul comunitar.

Mark Brakel, de la institutul nonprofit Future of Life din Statele Unite, a declarat pentru DW că și companiile trebuie să fie trase la răspundere de autoritățile de reglementare. Nu este suficient să se aplice niveluri de risc aplicațiilor, dezvoltatorii înșiși ar trebui să își monitorizeze riscurile fiecărei aplicații în parte. Ar trebui luate măsuri de mandatare a companiilor pentru managementul riscului, cu o transparență a concluziilor, a adăugat Brakel. Acesta a mai avertizat că uneori companiile nu pot prezice evoluțiile ulterioare ale produselor lor și chiar au fost luate prin surprindere de rezultate.

"Dacă devenim prea complicați aici, companiile vor merge în altă parte și își vor dezvolta algoritmii și sistemele acolo", a avertizat europarlamentarul Voss, completând: "Apoi se vor întoarce și ne vor folosi doar ca țară consumatoare".

ChatGPT, care face furori în Europa, a fost dezvoltat în SUA pentru utilizare globală. OpenAI s-ar putea confrunta în curând cu o concurență acerbă din partea altor companii americane, cum ar fi Google sau Twitterul lui Elon Musk. Giganții tehnologici chinezi sunt și ei în cursă - Baidu a creat deja un chatbot numit Ernie. Deocamdată nu pare să se întrevadă niciun chatbot european.