Rezervaţia se întinde pe o suprafață de 170 de hectare și are o lungime de aproape doi kilometri. Cheile au o diferență de nivel de aproape 350 de metri. Cabana Cheile Turzii reprezintă punctul de pornire către diverse trasee care străbat pitoreasca zonă. Unul dintre cele mai cunoscute poartă călătorul prin interiorul cheilor, ca apoi să-l conducă spre vârful versantului, oferind o superbă imagine panoramică asupra zonei. Punctul cel mai înalt este marcat de o cruce - de acolo sus se pot vedea nu doar întreaga vale, dar şi oraşul Turda în depărtare.

Geologic, Cheile Turzii s-au format prin erodarea rocii de calcar jurasic de către râul Hășdate. Cheile Turzii oferă un peisaj carstic de o rară sălbăticie: stânci înalte și abrupte, creste ascuțite, turnuri de piatră, vâlcele pietroase, grohotișuri, arcade. Suprafaţa totală a rezervaţiei este de 324 hectare.

Cheile Turzii s-au format prin depunerile de rocă calcaroasă în urmă cu 150 de milioane de ani. Calcarul este o rocă sedimentară, solubilă, care se dizolvă sub acţiunea apei. Totalitatea proceselor legate de circulaţia apei în roci solubile şi formele de relief care iau naştere în urma acţiunii apei duc la formarea carstului.

Relieful carstic poate fi de suprafaţă sau de adâcime. În cazul Cheilor Turzii, coroziunea calcarelor a generat forme specifice, dintre care lapiezurile sunt cele mai variate şi răspândite. Cheile s-au format şi prin faptul că procesul de îngheţ-dezgheţ a lărgit fisurile calcarelor, deschizând noi căi de pătrundere a apelor sau producând surpări şi aglomerări de materiale reziduale ce constituie grohotişul de la baza abrupturilor. Fierăstruirea adâncă a culmii calcaroase de către apele pătrunse pe căile subterane a dus la formarea de grote şi peşteri, care apar pe ambii versanţi ai cheilor, la altitudini diferite.

Prin mișcări foarte lente, masivul de calcar a fost ridicat treptat spre suprafață. Apele Văii Hășdate au săpat și transportat rocile, dar apele au rămas aproape la aceeași cotă.

Zona găzduieşte peste 1000 de specii de plante, animale şi fluturi. Peşterile şi crăpăturile de pe versanţii din Cheile Turzii favorizează prezenţa liliecilor, cum ar fi liliacul cu aripi lungi și liliacul mediteranean cu potcoavă, specii protejate la nivel european.

Cheile Turzii prezintă si o vegetaţie bogată. Trei dintre habitatele caracteristice sitului sunt protejate la nivel european. Vegetaţia include relicve glaciare, elemente stepice, balcanice, mediteraneene. Flora regiunii cuprinde peste 1000 de specii floristice.