În doar câțiva ani, Republica Moldova s-a transformat dintr-o pată mică pe harta Europei într-un loc pitoresc, cunoscut și apreciat de cei mai renumiți somelieri din lume. Schimbarea s-a produs brusc după ce Rusia a pedepsit Moldova pentru aspirațiile ei europene prin impunerea de embargouri economice. Ca să umilească Moldova, șeful Serviciului Sanitar rus „Rospotrebnadzor”, Ghenadii Onișcenko, spunea cu ură că vinurile moldovenești sunt bune doar la vopsit gardurile. Pe atunci rușii consumau 90% din vinurile produse în Moldova. Drama economică pentru vinificatorii moldoveni a durat doar câteva luni, pentru că UE și-a deschis urgent, în regim preferențial, piața pentru vinurile bune din Moldova. Acum cota de piață a Rusiei în exportul de vin moldovenesc a ajuns neglijabilă – sub 1%. În loc de vin bun moldovenesc, rușii beau vin ieftin importat din China, iar vinificatorii moldoveni investesc în tehnologii moderne și se bucură că au scăpat de șantajul rusesc.

Suflet în fiecare picătură

La schimbarea percepției și câștigarea pieței mondiale de către vinurile moldovenești au muncit oameni pasionați, muncitori harnici dedicați viței-de-vie, pământului, care au transformat strugurii în must, iar mai apoi în vin. Fiecare picătură conține părți din sufletul celor care au prelucrat pământul, au legat via, au cules strugurii și au făcut bătături la mâini alegând bobiță cu bobiță.

Oamenii de la sate produc vin din generație în generație. Fiecare țăran știe că strugurii crescuți pe dealurile Moldovei au ceva distinct – o savoare nemaiîntâlnită altundeva pe glob. Cine n-a savurat un strugure sau un vin de pe colinele „Valul lui Traian” de la sudul Republicii Moldova, nu știe ce înseamnă apogeul gustului.

Moldovenii au transformat tradiția în pasiune, au îmbuteliat-o și au trimis-o în lume, la concursurile internaționale. Astfel, vinul moldovenesc a devenit o carte de vizită a țării. Peste 7.000 de medalii internaționale au venit, una câte una, să confirme ceea ce se știa din strămoși: vinul moldovenesc este divin.

Ţara vinurilor neaşteptat de bune

Așa lumea a aflat despre Moldova, despre Fetească Neagră, despre Rară Neagră, despre Fautor Negre 2017, desemnat “Cel mai bun vin roșu din lume” la prestigiosul Concurs Mondial de la Bruxelles - un titlu oferit de comisie după evaluarea a peste 5 000 de vinuri roșii din întreaga lume.

Revista britanică Decanter a scris că „Moldova este, categoric, țara vinurilor neașteptat de bune”, iar la standurile „Wine of Moldova” de la marile târguri din Paris sau Londra profesioniștii se opresc, degustă, ridică sprânceana și cer mai multe detalii: despre vin, despre bobițele care au fost transformate în must, despre producător, despre Moldova.

Săptămâna aceasta, în premieră, Republica Moldova găzduiește cel mai important eveniment științific și instituțional al industriei vinului - Congresul Mondial al Viei și Vinului, ajuns la cea de-a 46-a ediție. Evenimentul a adus la Chișinău peste 500 de experți, cercetători, vinificatori și oficiali guvernamentali din peste 50 de țări - oameni care au venit să decidă viitorul acestei industrii.

„Suntem onorați să putem găzdui congresul la Chișinău și să purtăm acest nume de capitală mondială a congresului”, a menționat Ludmila Catlabuga, ministra Agriculturii și Industriei Alimentare din Moldova.

Prezentă la Congres, președinta Maia Sandu a vorbit despre tradiția profundă a moldovenilor în vinificație, despre cum părinții și bunicii ei produceau vin cu migală și dăruire: „În Moldova, vinul nu este doar un produs agricol – via și vinul ne spun povestea de secole. Vița-de-vie poartă istoria tradițiilor noastre, a legăturilor de neam și a unei rezistențe liniștite, dar ferme. Astăzi, această poveste o ducem mai departe și o împărtășim lumii întregi. Sectorul vitivinicol a înfruntat imperii, interdicții, embargouri și crize, devenind tot mai puternic de fiecare dată”, a spus Maia Sandu. Ea a încurajat delegații să se întoarcă acasă cu „impresii bune și, poate, cu câteva sticle de vin moldovenesc”.

O industrie care renaște

Potrivit lui John Barker, directorul general al OIV, industria mondială a vinului se confruntă cu o scădere a consumului și a producției, iar exemplul Moldovei devine o sursă de inspirație: „Orice criză trebuie tratată și din perspectiva oportunităților pe care le oferă. Republica Moldova are experiență. Vinul Moldovei s-a reinventat și este un exemplu în acest sens”. Moldova își scrie propria poveste.

Republica Moldova este lider mondial în ceea ce privește suprafața de viță-de-vie raportată la populație – aproximativ patru hectare la fiecare 100 de locuitori. O cifră care denotă o pasiune adânc înrădăcinată în ADN-ul acestui popor. La Cricova, o suburbie a Chișinăului, se află cel mai mare oraș subteran al vinului, cu peste 120 de kilometri de tuneluri. În 2005, „Colecția de Aur” a unei alte crame subterane din Moldova (cu peste 200 km de tuneluri), Mileștii Mici, a apărut pe coperta Cărții Recordurilor Guinness. Cu o tradiție vitivinicolă milenară și o industrie care se dezvoltă în fiecare an, Moldova se află în top 20 mondial la producția de vin.

Pe lângă sesiunile oficiale, Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV), organizatorul evenimentului, a pregătit 13 vizite tehnice la cele mai reprezentative podgorii și vinării din țară.

Purcari bate toate recordurile

Calitatea vinului depinde foarte mult de podgoria din care provin strugurii, așa că oaspeții au avut ocazia să vadă cu ochii lor cum sunt îngrijite terenurile viticole, unde fiecare tufă de viță-de-vie este tratată cu respect, ca o comoară vie. Isidor Balan, manager de sector al vinăriei Purcari, spune că lipsa forței de muncă i-a făcut să apeleze la tehnologii moderne. Purcari administrează între 300 și 350 de hectare de viță-de-vie proprie, cultivată cu migală, atât cu soiuri autohtone, cât și internaționale. Calitatea strugurilor și întregul proces de producere le-au adus peste 250 de medalii internaționale, iar în 2021, Purcari a fost desemnată „cea mai premiată cramă din lume” în clasamentele de specialitate.

Întrebat de ce vinul moldovenesc este atât de bun, Isidor Balan a răspuns: „Clima, amplasarea geografică, dar cel mai important aspect care influențează gustul vinului moldovenesc este sufletul oamenilor pe care îl depun în creșterea viței-de-vie și la producerea vinului. Noi niciodată nu o să producem vin de proastă calitate. Tot ce producem trebuie să ajungă de cea mai înaltă calitate”.

După vizita în podgorii, delegația formată din oaspeți străini a vizitat una dintre cele mai renumite crame din Republica Moldova, situată la aproximativ 35 km sud de Chișinău. Aici, oaspeții au degustat vinuri locale autentice și au savurat preparate tradiționale moldovenești. Au explorat halele spațioase în care se află cisternele uriașe, pline cu diverse soiuri de vin, dar și vinotecile în care fiecare sticlă este păstrată astfel încât să fie asigurată conservarea gustului, aromelor și calității vinului în timp.

Vinuri unice

Neslihan Ivit, Șefa Unității de Oenologie și Metode de Analiză din cadrul Organizației Internaționale a Viei și Vinului, a spus că, deși gustase vinul moldovenesc înainte, este pentru prima dată când vizitează Moldova: „Știam cât suflet și câtă muncă pune lumea pentru ca aceste vinuri să devină cunoscute în întreaga lume. Cred că este un lucru cu adevărat remarcabil. În timpul șederii mele aici, am avut ocazia să degust câteva soiuri locale, cum ar fi Viorica și Rara Neagră - ambele foarte bune și foarte diferite de ceea ce se găsește în alte părți ale lumii. Sunt vinuri care reflectă foarte bine solul din care provin, dar și sufletul moldovenilor, iar eu sunt foarte fericită că am putut să le degust. Voi mai rămâne câteva zile în Moldova și sper să pot descoperi și alte vinuri din aceste soiuri”.

Barnabas Kovacs, din Ungaria, lucrează în podgoria familiei și produce vinuri. De asemenea, oferă consultanță profesională fermierilor și îi ajută să implementeze practici agricole ecologice. Vinificatorul spune că vinurile moldovenești sunt deosebite, cu un caracter aparte: „Am degustat numeroase soiuri de vin în Moldova, însă preferatul meu rămâne Viorica. Este un soi rezistent, cu o amprentă de carbon redusă și o prospețime aparte, iar caracterul său distinct îl face ușor de recunoscut. Îmi plac, de asemenea, Feteasca Neagră și Feteasca Albă. Aceste vinuri pot fi întâlnite și în Transilvania, România, însă în Moldova am descoperit unele dintre cele mai reușite expresii ale lor”.

Pentru ca Moldova să devină „țara vinurilor neașteptat de bune” a fost nevoie de ani întregi de muncă și transformări profunde în sectorul vitivinicol.

O poveste în fiecare sticlă

Dincolo de statistici și recunoaștere, cel mai frumos este poate faptul că vinul a devenit modalitatea prin care Moldova vorbește lumii despre ea. Fiecare sticlă conține nu doar vin, ci și povestea unui stat mic cu podgorii mari, oameni cu suflet cald și foarte harnici. Moldova poate fi „turnată” într-un pahar, gustată și explorată cu gândul, în timp ce papilele gustative intră în contact cu o singură înghițitură de vin.

Republica Moldova este membră OIV din 2001, fiind prima țară din fostul lagăr sovietic care a aderat la această organizație. Calitatea de membru permite accesul la finanțări internaționale și colaborări cu experţi din întreaga lume. 

Alegerea Moldovei ca țară-gazdă pentru acest congres este o recunoaștere a parcursului impresionant al acesteia, iar săptămâna aceasta, Chișinăul a devenit o ambasadă a gustului și ospitalității moldovenești.

Săptămâna se va încheia cu o cină festivă la Cricova, un spațiu simbolic pentru vinul moldovenesc.