Kremlinul lucrează, în 2024, la compromiterea referendumului constituțional pentru aderarea Moldovei la UE și la influențarea alegerilor prezidențiale, iar în 2025, când vor avea loc alegeri parlamentare în Moldova, Rusia va încerca să preia controlul asupra Parlamentului de la Chișinău prin propulsarea în legislativ a partidelor loiale.

Este avertismentul, bazat pe informații, al șefului Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Alexandru Musteață. El a menționat marți, în cadrul unui briefing, că SIS a intrat în posesia unor date care indică „intensificarea fără precedent” a implicării Rusiei în diferite procese care au loc în Republica Moldova. „Scopul acestora este compromiterea aderării Moldovei la Uniunea Europeană, deturnarea proceselor democratice și menținerea republicii în sfera de influență a Rusiei”.

Miza principală a Rusiei este „gruparea Șor”

Miza principală a Kremlinului pentru destabilizarea Moldovei este, potrivit lui Musteață, gruparea fugarului Ilan Șor. Misiunea acestei grupări ar fi să provoace „radicalizare și violență”. În 2023, Ilan Șor a fost condamnat în lipsă, în Republica Moldova, la 15 ani de închisoare pentru frauda bancară de un miliard de dolari comisă în 2014. A fugit din Moldova în 2019 (după capitularea politică a PDM) - concomitent cu un alt oligarh moldovean, Vladimir Plahotniuc (ex-lider PDM) – ambii fiind incluși în lista sancțiunilor internaționale. Șor este anunțat în căutare internațională, se adăpostește în Israel, dar călătorește frecvent, în ultima vreme, în Rusia și se întâlnește cu factori de decizie de la Kremlin, chiar dacă oficial este căutat inclusiv de procurorii ruși, pentru fapte comise în trecut în Rusia. Federația Rusă refuză să-l aresteze și să-l extrădeze pe Șor, chiar dacă autoritățile moldovene au făcut toate demersurile necesare în acest sens.

Șeful SIS a demascat marți strategia rusească de destabilizare a Moldovei. Aceasta se bazează pe trei piloni, are actori diferiți și resurse financiare și propagandistice distincte. În implementarea planului său vizând Moldova, Rusia și-a împărțit agenții de influență din Moldova în trei categorii: actori politici care se declară deschis pro-ruși, așa-numiții stataliști (moldoveniști) și agenți politici conectați la grupările de crimă organizată. Cei din prima categorie ar fi conectați, potrivit lui Musteață, la serviciile speciale ruse și la grupurile oligarhice de la Moscova. Cei din categoria a doua „au contacte cu reprezentanții Kremlinului în formă camuflată”. Din a treia categorie fac parte grupările politice și de crimă organizată conduse de oligarhi moldoveni aflați în căutare internațională.

Găgăuzia, factor declanșator al destabilizărilor

Potrivit lui Musteață, în perioada următoare aceste grupări vor încerca să genereze „crize cu magnitudini diferite” în mai multe domenii ale vieții social-politice, inclusiv ciocniri sociale, pentru a instiga la ură interetnică, crize de securitate și ordine publică, în special în Autonomia Găgăuză și în regiunea transnistreană. Aceste frământări ar urma să fie amplificate printr-un sprijin propagandistic masiv.

Un alt segment-țintă din strategia rusească ar fi atacurile informaționale. Scopul acestora ar fi amplificarea efectului psihologic al crizelor, creând percepția falsă că situația este mai gravă decât pare și că instituțiile statului sunt slabe și fără instrumente de contracarare.

„Avem certitudinea că referendumul anunțat pentru aderare la UE va fi ținta discreditărilor. Scenariul este crearea premiselor pentru a determina scăderea prezenței la vot. Forțele controlate de Kremlin vor promova concertat falsul mesaj precum că aderarea Republicii Moldova la UE ar afecta suveranitatea statului. (...) O altă direcție de atac a Rusiei este amplificarea tendințelor radicale de natură separatistă în zona de sud a Republicii Moldova – în Autonomia Găgăuză. Rusia mizează pe dezbinare socială și percepe Autonomia Găgăuză (condusă de oamenii lui Șor – n.n.) ca factor declanșator al destabilizărilor”, susține Alexandru Musteață.

Potrivit lui, în cercuri restrânse, conducerea Autonomiei Găgăuze discută un plan de acțiuni radicale în raport cu Chișinăul – acțiuni care ar destabiliza situația de securitate în sudul țării. Aceste acțiuni ar urma să devină vizibile în lunile martie-aprilie. De asemenea, în paralel, va fi utilizat potențialul din regiunea transnistreană în acțiuni hibride anti-Chișinău.

„Protestele antiguvernamentale vor fi reluate în martie-aprilie. Acest instrument va fi folosit pentru a slăbi încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Planul Rusiei este să transforme protestele în acțiuni violente, în haos și destabilizare prin cooptarea unor persoane dispuse să intre în confruntare agresivă cu forțele de ordine”, avertizează directorul SIS din Moldova.

El a mai spus că finanțarea ilegală a actorilor implicați în acest plan se face „prin metode tradiționale”: remunerare ilicită și donații fictive, bani în numerar aduși din Rusia, precum și prin intermediul cardurilor bancare emise și alimentate din state terțe.

Obsesia lui Lavrov pentru Moldova

Din 28 februarie, când regimul separatist pro-rus de la Tiraspol a convocat o adunare a aleșilor locali de toate nivelurile, la care cei prezențiau cerut Rusiei să protejeze Transnistria de „presiunile crescânde ale Chișinăului”, nu a trecut nicio zi fără ca oficialii ruși să pomenească Moldova în planurile lor legate de războiul din Ucraina. Între timp, la Moscova au ajuns pe rând mai mulți politicieni pro-ruși de la Chișinău, inclusiv guvernatoarea Autonomiei Găgăuze, Evghenia Guțul, propulsată în funcție de „gruparea Șor”. Aceasta din urmă s-a plâns oficialilor de la Moscova că drepturile rușilor în Moldova ar fi tot mai îngrădite (asta deși peste 20.000 de ruși fugiți din Rusia de la declanșarea invaziei au cerut cetățenia Republicii Moldova) și, la fel ca regimul separatist de la Tiraspol, a cerut ajutor Rusiei.

Trei zile la rând, la trei evenimente diferite, inclusiv la forumul diplomatic din Antalya, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a acuzat ceea ce el a numit „regimul de la Chișinău”, de faptul că, sub îndrumarea Occidentului, urmează exact pașii Ucrainei spre escaladare. În discursurile lui, el a utilizat două cele mai eficiente sperietori rusești care divizează moldovenii: unirea cu România și apropierea de NATO: „Regimul care s-a instalat la Chișinău calcă pe urmele regimului de la Kiev, anulând tot ce este rusesc, discriminând limba rusă în toate sferele și, împreună cu ucrainenii, exercitând presiuni economice serioase asupra Transnistriei. (…) Noi am reacționat deja și am cerut regimului de la Chișinău, condus de cetățeni români, care nu ascund faptul că vor să alipească Moldova la România, să nu mai blocheze negocierile în formatul „5+2” privind soluționarea problemei transnistrene. Formatul „5+2” a permis luarea în considerare a intereselor transnistrenilor în contextul păstrării integrității teritoriale a Moldovei”, a menționat Lavrov.

Pe de altă parte, Chișinăul susține că acest format este unul eșuat și epuizat, iar Kievul a spus tranșant că nu se va mai așeza niciodată la masa de negocieri cu Rusia pentru a discuta problema transnistreană.

Replica Ministerului moldovean de Externe a venit rapid: „Lavrov și regimul de la Kremlin nu au niciun drept moral de a ține lecții despre democrație și libertate. Țara care închide în închisori politicienii din opoziție și îi omoară, atacă nejustificat vecinii, nu poate oferi lumii nimic decât sânge și durere. Este important ca ministrul Lavrov să se informeze corect despre situația din regiunea transnistreană. (…) Noi construim un viitor european pentru toți cetățenii noștri, indiferent de limbă și etnie, pentru a trăi în pace și prosperitate”, i-a răspuns lui Lavrov, la forumul din Antalya, șeful diplomației de la Chișinău, Mihai Popșoi.