De exemplu, când la Cotroceni era Traian Băsescu, cel mai iubit președinte român în rândul basarabenilor – la Chișinău era președinte comunistul pro-rus Vladimir Voronin, care expulza diplomați români și a introdus regim de vize cu România. A urmat regimul Plahotniuc în Moldova, care avea relații bune cu regimul Dragnea și PSD, reieșind doar din interese oligarhice, iar după fuga lui Plahotniuc relația moldo-română a stagnat din cauza președintelui pro-rus Igor Dodon, care spunea: „Frate-frate, dar fiecare la casa lui”.

Guvernul unirii economice a celor două maluri ale Prutului

Relația dintre cele două maluri ale Prutului s-a dezghețat firesc după victoria Maiei Sandu la alegerile prezidențiale în 2020 și victoria PAS la alegerile parlamentare anticipate din 2021. Începutul războiului din Ucraina în februarie 2022 și semnarea cererii de aderare a Moldovei la UE de către președinta Maia Sandu au marcat o dinamizare fără precedent a relației dintre București și Chișinău. Oficialii români au făcut din aderarea Republicii Moldova la UE prioritate a politicii externe, au demarat proiecte gigantice de interconectare energetică și rutieră pe bani europeni și americani, iar Moldova a înaintat rapid spre deschiderea negocierilor de aderare la UE.

Cele opt luni în care Ilie Bolojan a condus Guvernul României au fost cele mai rodnice în relația dintre București și Chișinău. România a intervenit în favoarea Chișinăului în toate crizele generate de Rusia în Moldova, oamenii de afaceri au trecut reciproc Prutul cu investiții.

În condițiile războiului din Ucraina, care a închis practic lanțurile logistice prin care se aproviziona Moldova, relația cu România este una stratenzitează gaze prin gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău și cumpără 95% din necesarugică. Republica Moldova achiziționează energie din România, cumpără și tral de carburanți de pe piața românească. Un bruiaj survenit pe linie politică la București în raport cu Chișinăul ar avea efecte economice dramatice, iar de asta ar profita Rusia pentru a compromite guvernarea pro-UE și a prelua controlul asupra Republicii Moldova.

Simion: „Urăsc acest stat artificial numit Republica Moldova”

Guvernul Bolojan a fost demis și cu voturile AUR. Liderul AUR, George Simion, care se declară unionist, are interdicție de intrare în Republica Moldova din 2009. În aprilie 2025 a pierdut un proces judiciar inițiat de el împotriva ex-ministrului moldovean al apărării, Anatol Șalaru, care a denunțat public legăturile lui Simion cu serviciile rusești. În februarie 2024, liderul AUR a declarat că urăște „acest stat artificial numit Republica Moldova”, iar în aprilie 2025, supărat că românii basarabeni s-au mobilizat masiv la alegeri în susținerea lui Nicușor Dan, a declarat că „România nu ar mai trebui să dea nici un ban Republicii Moldova”, precizând că astfel „sponsorizează separatismul”.

Una din tacticile propagandei Kremlinului este să convingă cât mai mulți moldoveni că sunt singuri și neajutorați – narațiuni care vin la pachet cu amenințările oficialilor ruși menite să-i înfricoșeze pe moldoveni. Propaganda rusească în Moldova nu mai mizează pe falsuri spectaculoase (ca până în 2024), ci pe inducerea deznădejdii și a lipsei de speranță.

Bolojan „a căzut în sus”, ca Maia Sandu în 2019

În noiembrie 2019, Republica Moldova a trecut printr-un scenariu politic identic celui de acum din România. La fel ca în cazul demiterii lui Ilie Bolojan, Maia Sandu a fost demisă din funcția de premier al Republicii Moldova în momentul în care încerca să aplice o lovitură fatală marilor corupți.

Socialiștii lui Dodon au fost ajutați atunci cu voturi de rămășițele parlamentare ale lui Plahotniuc și de deputații grupării criminale Șor. Au creat o coaliție neoficială, au reușit să învestească un nou guvern, au pus un procuror general agreat de Dodon, dar acesta s-a pomenit în cătușe și înlăturat din funcție după victoria Maiei Sandu și PAS la alegeri. În decembrie 2020 a demisionat și guvernul condus de fostul consilier al lui Dodon, Ion Chicu. De atunci, Dodon se chinuie prin instanțe cu dosare de corupție și trădare de patrie, iar Maia Sandu a mai obținut un mandat de președinte în 2024, confruntându-l pe cel pe care l-a demis de la Procuratura Generală – pe Alexandr Stoianoglo, asumat de partida pro-rusă.

Altfel spus, pentru Bolojan cariera politică de succes abia începe. Republica Moldova ar putea fi afectată însă de criza politică din România, deoarece aceasta coincide cu efortul Chișinăului de a deschide oficial negocierile de aderare la UE. Moldova trebuie să obțină neapărat trecerea de la negocieri tehnice la negocieri oficiale în următoarele luni, deoarece există riscul ca în 2027 să apară conjuncturi politice mai puțin prielnice Chișinăului și în alte capitale europene.