1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Chișinăul condamnă noul atac al Rusiei împotriva Ucrainei

29 decembrie 2022

În timpul bombardamentelor de joi, cu rachete de croazieră lansate de avioane şi nave rusești, canalele ucrainene de Telegram semnalau că două rachete zboară spre Moldova.

Războiul din Ucraina | Atac asupra Kievului (29.12.2022)
Rachetă rusească interceptată de apărarea antiaeriană ucraineană (29.12.2022)Imagine: Mustafa Ciftci/AA/picture alliance

Nu se știe dacă informațiile au fost eronate sau cele două rachete au fost doborâte de armata ucraineană. La scurt timp după apariția alertelor pe canalele ucrainene, Ministerul moldovean al Apărării a anunţat că „informațiile apărute nu sunt confirmate de către sistemele de monitorizare a spațiului aerian al Moldovei”.

Maia Sandu: Rusia continuă să aducă distrugere și moarte

Autoritățile de la Chișinău au condamnat și de această dată atacul rușilor. Președinta Maia Sandu a reiterat că „bombardarea orașelor cu oameni pașnici și distrugerea infrastructurii care le asigură condițiile elementare de trai, în toiul iernii, sunt o crimă care nu trebuie să rămână nepedepsită”: „În timp ce o lume întreagă trăiește bucuria sărbătorilor de iarnă, Rusia continuă să aducă distrugere și moarte în Ucraina”, a reacționat Maia Sandu.

„Sunt profund întristată și revoltată de atacurile rusești cu rachete asupra Ucrainei care au avut loc în această zi. Aceste atacuri barbare au dus la distrugerea infrastructurii pașnice și la pierderi umane. În timpul sărbătorilor de iarnă, când ne așteptam să ne bucurăm de pace și împăcare, Kremlinul lansează rachete”, a menționat și şefa de guvern de la Chişinău, Natalia Gavrilița, care a reiterat solidaritatea Moldovei cu poporul ucrainean.

A venit cu o reacție și Ministerul de Externe de la Chișinău. „Condamnăm cu fermitate agresiunea brutală a Rusiei împotriva Ucrainei, care urmărește distrugerea infrastructurii critice și uciderea civililor. Lansarea în dimineața zilei de astăzi a peste 100 de rachete rusești în direcția marilor orașe ucrainene, inclusiv a regiunilor limitrofe cu țara noastră este inacceptabilă”, se arată într-un mesaj al diplomației moldovene.

Copiii refugiaților ucraineni au cântat „Steaua sus răsare” în Parlament

Joi, în timp ce ocupanții ruși bombardau orașele ucrainene, copiii refugiaților ucraineni și părinții lor adăpostiți de moldoveni au colindat deputații de la Chișinău în debutul ultimei ședințe din acest an a Parlamentului și au cântat în limba română „Steaua sus răsare”. Unii deputați nu și-au putut reține lacrimile. La finalul recitalului, aleșii poporului au strigat: „Slava Ukraini!”, iar copiii au răspuns în cor: „Heroiam Slava!”.

Atacurile de joi ale rușilor asupra Ucrainei au lăsat din nou regiunea Odesa fără curent electric. De data aceasta, infrastructura energetică a Republicii Moldova nu a avut de suferit. La începutul acestei luni, Chișinăul a făcut un târg cu regimul separatist pro-rus de la Tiraspol, pentru a-și securiza sistemul energetic în cazul atacurilor cu rachete rusești asupra infrastructurii ucrainene. „Moldelectrica” a anunțat după atacurile rusești că sistemul electroenergetic național al Moldovei funcționează „la parametri stabili”. Anterior, din cauza interconectării energetice moștenită de la URSS, Moldova se scufunda  în beznă de fiecare dată când rachetele rusești cădeau în regiunea Odesa.

Kremlinul apără de pușcărie separatiștii din Transnistria

Kremlinul nu ratează însă nicio ocazie să apostrofeze Chișinăul. Ultima decizie a autorităților moldovene care a iritat Moscova se referă la introducerea unor noi sancțiuni penale pentru separatism. Un proiect în acest sens votat de către deputații moldoveni în prima lectură i-ar putea bloca în enclava separatistă pe toți exponenții regimului transnistrean, inclusiv i-ar putea incrimina pe toți angajații structurilor paramilitare și de forță din Transnistria.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, susține că gestul Chișinăului va conduce la răcirea relațiilor dintre cele două maluri ale Nistrului și va îndepărta soluționarea conflictului transnistrean. Zaharova a mai spus că amendamentele votate de către deputații moldoveni ar fi fost justificate doar după reglementarea finală a conflictului transnistrean. În condițiile actuale însă, noile prevederi „vor estompa principiul care stă la baza reglementării transnistrene – cel de egalitate a părților”. Chișinăul nu a acceptat niciodată această formula, nici chiar în perioada guvernărilor pro-ruse.

Ori de câte ori Kremlinul încearcă să intimideze autoritățile moldovene cu amenințări și „povețe” din poziția „fratelui mai mare”, la Ministerul de Externe de la Chișinău este convocat imediat ambasadorul rus pentru a i se explica că „Moldova este o țară independentă, liberă, pașnică și neutră”, dar interesată să-și întărească reziliența inclusiv prin intermediul NATO.