Moldova, deficit neacoperit de 130 MWh în această seară 

Cu puțin timp în urmă, ministrul moldovean al Energiei, Dorin Junghietu, a publicat un apel în care cheamă cetățenii să economisească în intervalul orelor 21:00–23:00.  

„Pentru această seară, în intervalul 21:00–23:00, estimăm un deficit de energie electrică de 130 MWh. Până în acest moment, împreună cu Energocom și toți operatorii implicați, am făcut tot ce a fost posibil pentru a cumpăra energia disponibilă din piață și vom utiliza inclusiv mecanismele de energie de avarie, gestionate de Moldelectrica. Dacă nu vom reuși să găsim cantitatea necesară pe piață, există riscul unor deconectări. 

Dacă între orele 21:00 și 23:00 fiecare familie va reduce puțin consumul, efectul cumulat poate fi foarte important. Vă rog să stingeți luminile de care nu aveți nevoie, să amânați folosirea mașinii de spălat, a cuptorului electric sau a altor electrocasnice mari și să utilizați aparatul de aer condiționat doar dacă este strict necesar.  

Totodată, este bine să fim pregătiți pentru orice eventualitate: încărcați telefoanele mobile acum, asigurați-vă că aveți lanterne sau alte surse de iluminat și evitați utilizarea inutilă a echipamentelor electrice în această perioadă”, se arată în apelul ministrului Energiei. 

Scăderea debitului Dunării afectează și Republica Moldova

Perturbarea sistemelor energetice din Europa, din cauza scăderii debitului Dunării, afectează și Republica Moldova. Guvernul a instituit restricții la consumul de energie și apă: a limitat exportul comercial de curent în orele de vârf, a redus iluminatul în clădirile publice și comerciale și a introdus restricții la utilizarea apei pentru activități neesențiale precum irigarea terenurilor agricole, spălarea străzilor și umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Săptămâna trecută, Guvernul de la Chișinău a instituit stare de alertă în domeniile energetic și hidrologic pentru 30 de zile. Din cauza deficitului de precipitații în munții Carpați, nivelul râului Nistru a scăzut la un nivel fără precedent, iar prognozele sunt foarte pesimiste. Autoritățile ucrainene sunt nevoite să limiteze debitul apei pe Nistru spre Republica Moldova pentru a putea menține funcționalitatea stației de la Novodnestrovsk. Din Nistru se alimentează 98% din populația Chișinăului și 80% din populația Republicii Moldova.

Nivelul Nistrului va scădea și în zilele următoare

Chișinăul se află în contact permanent cu specialiștii ucraineni în încercarea de a menține un nivel maxim posibil al deversărilor, dar apă pur și simplu este tot mai puțină. Nivelul râului scade zilnic cu 5-6 centimetri. Timp de o lună, a scăzut cu peste un metru. Pentru zilele următoare s-a prognozat o scădere a nivelului Nistrului cu încă 15 centimetri. Asta ar pune în pericol funcționalitatea Stației de Captare Chișinău, care alimentează cu apă capitala Republicii Moldova, deoarece țeava prin care stația absoarbe apă este fixă. Ea nu poate fi coborâtă mai jos în funcție de scăderea debitului pe Nistru, iar dacă ar trage aer, ar ieși din funcțiune, iar Chișinăul ar rămâne fără apă.

Unii politicieni de la Chișinău încearcă cinic să exploateze politic această situație, sugerând că Ucraina ar reține apa în lacul de la Novodnestrovsk: „Avem lacul de acumulare de la Novodnestrovsk (Ucraina), unde avem 3 miliarde de metri cubi de apă, avem lacul de la Dubăsari (Moldova) – 266 de milioane de metri cubi de apă. Deci, lacul de la Dubăsari este de aproape zece ori mai mic decât Novodnestrovsk”, menționa, într-o explicație publică, primarul de Chișinău, Ion Ceban – un politician interzis în România și UE, din motive de siguranță națională.

Guvernul și primarul Chișinăului, cu mesaje diferite în spațiul public

Ministrul moldovean al Mediului, Gheorghe Hajder, s-a văzut nevoit să dezmintă public informația publicată de Ion Ceban: „Pentru că manipularea continuă și astăzi, este datoria mea să demontez cel puțin cele mai grave falsuri lansate în spațiul public. Astăzi, primarul a declarat că în lacul de la Novodnestrovsk sunt 3 miliarde de metri cubi de apă. Este fals! În prezent, în lac sunt doar 1,6 miliarde de metri cubi de apă, ceea ce înseamnă că este aproape pe jumătate gol. Cele 3 miliarde invocate reprezintă capacitatea maximă a lacului. Dacă lacul ar fi fost plin, această criză nici nu ar fi existat astăzi. Dincolo de minciuni, primarul ascunde intenționat realitatea. În momente critice, cetățenii au nevoie de transparență, claritate și fapte, nu de manipulare”, a reacționat ministrul Hajder.

În pofida disensiunilor politice dintre primarul Ceban și actuala guvernare, Guvernul a intervenit cu ajutoare la Stația de Captare Chișinău, gestionată de Primărie. Guvernul a oferit, din stocurile Agenției Rezerve Materiale, 5 motopompe cu o capacitate totală de 5200 m³/h, pentru a pompa apa de la un nivel inferior în rezervorul Stației de Captare. „Încercăm să pompăm apa de la orice adâncime și să o aducem în zona Stației de Captare sau în camera de captare a apei. Aceste pompe ar putea ajuta ca Stația de Captare să nu iasă din funcțiune”, a explicat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder. De asemenea, pe Nistru, în apropierea Stației de Captare Chișinău, au fost instalate mai multe pompe plutitoare, care asigură aproape jumătate din consumul de apă al capitalei.

În timp ce Inspectoratul pentru Protecția Mediului avertizează utilizatorii de apă cu privire la consumul rațional și respectarea strictă a volumelor autorizate, primarul Ion Ceban susține că este relevant să se facă economii de apă doar „în zonele unde apa este stocată (în sectorul dintre barajele Novodnestrovsk și Dubăsari) sau unde există riscuri ecologice - nu și în cazul apei curgătoare, pentru că e nonsens”.

Soluții pentru cel mai prost scenariu

În paralel, autoritățile testează mai multe soluții de criză. Cert este că Chișinăul nu are o sursă alternativă de asigurare centralizată cu apă a consumatorilor. Cele câteva zeci de fântâni arteziene, care ar acoperi doar 4% din necesarul de apă al capitalei, se află într-o stare jalnică. Unele nu au mai fost inspectate de vreo 35 de ani. Singura metodă de asigurare cu apă a populației în cazul unei defecțiuni majore la Stația de Captare Chișinău ar fi aducerea cisternelor în fața blocurilor. Există un plan de intervenție, care include 213 puncte de alimentare prioritară cu apă, inclusiv 108 grădinițe, 30 de instituții medicale și 25 de puncte publice. Pentru distribuirea apei tehnice sunt pregătite 41 de autospeciale, cu o capacitate totală de 204 metri cubi la o singură cursă. Acestea au putut fi văzute deja prin Chișinău în cadrul unei proceduri de simulare a celui mai prost scenariu. De asemenea, unele spitale din Chișinău și-au făcut propriile rezerve de apă tehnică și apă potabilă – câte o tonă per pacient.

Situație-limită în aprovizionarea cu energie electrică

Situația s-a complicat și în ceea ce privește asigurarea cu energie electrică a Republicii Moldova în orele cu consum maxim (18.00-23.00), ca urmare a deficitului apărut la centralele de pe cursul Dunării din România, Bulgaria și Ungaria. Seceta a generat scăderea debitelor pe Dunăre, iar unele centrale s-au închis. Moldova cumpără energie electrică din România, prin urmare, criza energetică din România afectează și Chișinăul. În timpul zilei, Moldova nu are probleme cu energia, deoarece a dezvoltat, în ultimii ani, parcuri fotovoltaice și centrale eoliene de mare capacitate. Problema este că acestea pot da energie în rețea (și chiar exportă) doar în timpul zilei – nu și noaptea, deoarece capacitățile de stocare sunt foarte mici.

Pentru a evita deconectările în orele de vârf, autoritățile au impus limitări care vizează iluminatul în clădirile publice și spațiile comerciale, deconectarea havuzurilor, iluminatului decorativ, arhitectural și publicitar. Întreprinderile cu un consum ridicat de energie urmează să-și reorganizeze activitatea, astfel încât procesele energofage să se desfășoare în afara intervalelor 06:00–09:00 și 18:00–23:00. De asemenea, Guvernul a cerut companiei de stat „Energocom” să contracteze energie din surse alternative, iar „Moldelectrica” trebuie să coopereze cu operatorii din România și Ucraina pentru menținerea stabilității în rețea.

Moldova și Ucraina au intervenit în susținerea României

Luni seară, relația energetică moldo-română a funcționat invers decât de obicei. Republica Moldova a ajutat România să-și mențină stabilitatea în rețea. Mai exact, Chișinăul a facilitat importul de energie electrică din Ucraina, pentru a acoperi deficitul de producție de pe piața românească. Premierul Ilie Bolojan a recunoscut că România se confruntă cu o situație fără precedent în sectorul energetic din cauza secetei severe, care a condus la scăderea bruscă a nivelului apei în Dunăre.

Compania de stat „Energocom” din Republica Moldova a confirmat că, în aceste zile, acționează ca utilizator de rețea pentru achiziționarea energiei electrice din Ucraina și transportul acesteia către România: „În acest context regional complicat, Republica Moldova este alături de România, așa cum România a fost alături de țara noastră în perioade dificile. Ne bucurăm să continuăm colaborarea cu Nuclearelectrica și să putem contribui, la rândul nostru, la gestionarea unei situații dificile pentru sistemul energetic din România, prin facilitarea achizițiilor de energie electrică din Ucraina”, se arată în reacția Energocom.