Din cauza șantajului energetic rusesc și a bombardamentelor armatei lui Putin asupra regiunii Odesa, Moldova a trebuit să facă față, în toiul iernii, celei mai cumplite crize energetice din istoria țării. UE a ajutat cu bani, iar România – cu resurse energetice.

Rezistența a costat

Chișinăul a rezistat presiunilor, a cumpărat gaz scump de pe piață, dar nu și-a asumat datoria impusă de concernul rus, ci a angajat două companii (Wikborg Rein Advokatfirma AS din Norvegia și Forensic Risk Alliance & Co din Marea Britanie) pentru a face auditul datoriilor istorice atribuite Chișinăului de către „Gazprom”. Auditul datoriei de 709 milioane de dolari a costat Guvernul Moldovei 1,1 milioane de euro. Verificările efectuate demonstrează lipsa datoriei invocate de ruși. Banii pretinși de concernul rus vor rămâne în țară și vor fi cheltuiți pentru reparația școlilor, spitalelor și pentru construcția drumurilor, a spus președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu.

Actuala guvernare pro-europeană de la Chișinău a preluat conducerea țării aproape de sfârșitul anului 2021. Fosta guvernare pro-rusă a lăsat țara fără rezerve de gaz, fără păcură și fără un contract cu „Gazprom”, ceea ce a vulnerabilizat noul Guvern la negocierile cu concernul rus. „Gazprom” a refuzat până în ultimul moment să semneze un contract cu Chișinăul, condiționând semnarea documentului prin asumarea de către autoritățile moldovene a datoriei inexistente de 709 milioane de dolari. Săptămâna aceasta, președinta Maia Sandu a oferit detalii despre acele negocieri: „Au vrut să ne înșele. Ne-au lăsat fără gaze naturale. Se apropia iarna. „Hai să semnăm rapid că veți plăti 800 de milioane de dolari în patru ani și veți avea gaze”. Am spus că nu putem semna, pentru că erau foarte mulți bani. Ni s-a spus: „Nu veți avea gaz!”. Au trișat! Nu a fost frumos din partea lor”, a dezvăluit Maia Sandu.

Decizii extreme în plină iarnă

În cele din urmă „Gazprom” a acceptat auditarea datoriilor și a semnat contractul cu Moldova, dar ulterior l-a sfidat după bunul plac. În octombrie 2022, contrar contractului, concernul rus a limitat livrările către Moldova cu 30% și a plafonat volumul la numai 5,7 milioane de metri cubi de gaz pe zi. Pe timp de iarnă, aceasta înseamnă aproximativ 40% din necesarul ambelor maluri ale Nistrului sau 100% din necesarul de gaz al Transnistriei. În decembrie 2022, Chișinău a cedat regiunii transnistrene (administrate de facto de un regim separatist pro-rus) întregul volum de gaz rusesc pentru a primi din stânga Nistrului energie electrică mai ieftină decât prețul de piață (produsă pe bază de gaz la Centrala de la Cuciurgan, gestionată tot de ruși) în condițiile în care Rusia a distrus infrastructura energetică din Odesa, lăsând tehnic Chișinăul fără alternative energetice. Partea dreaptă a Nistrului (Chișinăul) a consumat gaz scump (1400-1800 dolari mia de metri cubi), cumpărat de pe piață.

Chișinăul nu mai consumă azi nici un metru cub de gaz rusesc. Tot gazul de la „Gazprom” destinat Moldovei ajunge în regiunea transnistreană unde este consumat gratis de mai bine de trei decenii. Datoria Transnistriei față de „Gazprom” a ajuns la 8 miliarde de dolari și concernul rus nu invocă nicio pretenție.

Ucraina pune Transnistria la discreția Chișinăului

Pentru iarna care vine, Chișinăul a cumpărat vara gaz ieftin de pe piață, prin intermediul companiei de stat „Energocom” și l-a stocat în România și Ucraina. „Moldovagaz”, compania-fiică a Gazpromului, prin intermediul căreia Rusia ținea Moldova în captivitate energetică, a fost practic exclusă din schemă. Aceasta mai livrează gaz (gratis) doar în Transnistria.

Începând din ianuarie 2024 s-ar putea să nu mai poată face însă nici aceste livrări. Ucraina a anunțat că nu va prelungi Acordul privind tranzitul gazului rusesc prin teritoriul său. „Cu siguranță nu vom mai fi parte a negocierilor cu rușii. 2024 va fi anul capacitării Europei de a funcționa fără gaz rusesc”, a declarat recent ministrul ucrainean al Energiei, Gherman Galușcenko.

În acest caz, Transnistria va rămâne fără gaz rusesc oferit gratis și va fi nevoită să consume gaz cumpărat și stocat de autoritățile de la Chișinău. Numai că va trebui să plătească pentru el la fel cum plătesc consumatorii din dreapta Nistrului. Ar fi o lovitură dură pentru companiile oligarhului transnistrean Viktor Gușan și pentru așa-numita „economie transnistreană”, care s-au obișnuit să consume fără să achite nimic. „Pentru ceea ce consumi, trebuie să plătești. Acest chilipir sau binefacere nu poate dura la nesfârșit. Cei de peste Nistru trebuie să înțeleagă că gazul gratis se termină”, a menționat șeful Parlamentului de la Chișinău într-un mesaj adresat consumatorilor din regiunea transnistreană.

De asemenea, el a reiterat că Chișinăul nu va achita nici un cent din datoria de 8 miliarde de dolari față de „Gazprom” acumulată de Transnistria. „Cei care au consumat să fie buni să plătească, iar cei care au tolerat sau au finanțat regimul separatist - să-și asume. Nu sunt datoriile noastre și niciodată n-o să le recunoaștem”, a spus Grosu. „Nu mai rămânem la mila Gazpromului! Suntem foarte bine pregătiți. Am separat deja și operatorul care se ocupa cu transportarea gazelor. Din 19 septembrie intră în vigoare. O să fie o altă companie decât Moldovagaz, care va presta servicii de transportare”, a explicat președintele Parlamentului.

Ofertă pentru Gazprom din partea Chișinăului

După ce rezultatele auditului internațional au fost prezentate Guvernului, partea moldovenească poate înainta pretenții financiare față de Gazprom. Inclusiv în arbitrajul internațional. Deocamdată, Chișinăul a transmis concernului rus o ofertă. I-a propus achitarea datoriei istorice recunoscute de 8,6 milioane de dolari și așteaptă răspuns. După achitarea acestei datorii istorice, Chișinăul va avea zero obligații financiare față de „Gazprom”.

„Moldovagaz” a anunțat că a recepționat abia miercuri, 6 septembrie, rezultatele auditului internațional al datoriei istorice și nu poate să se pronunțe asupra constatărilor și concluziilor pe care le conține documentul. Anterior însă concernul rus a contestat faptul că Guvernul de la Chișinău nu a consultat acționarul majoritar „Gazprom” atunci când a selectat companiile de audit.

În februarie 2023, și Curtea de Conturi a Republicii Moldova a făcut public un raport de audit vizând activitatea „Moldovagaz”. Acele verificări de asemenea au scos la iveală prejudicii uriașe pentru cetățeni. Raportul a ajuns pe masa procurorilor de la Chișinău, dar de atunci nu a mai existat vreo comunicare publică în legătură cu abuzurile depistate și acțiunile procesuale efectuate de procurori.