De asemenea, separatiștilor li s-a cerut să treacă școlile din regiunea transnistreană la „un proces educațional în limba română”, începând cu 1 septembrie 2026. Exponenților regimului separatist li s-a explicat că regiunea transnistreană este parte a Republicii Moldova, iar conform Constituției limba română este limba oficială a statului. Acum, în majoritatea școlilor din regiunea transnistreană, procesul de studii are loc în limba rusă în baza unei curricule trunchiate aplicate în Federația Rusă, iar ceea ce numesc ei „limbă moldovenească” se predă în baza grafiei chirilice.

Două „croșee” într-un minut care i-au schimbat fața lui Ignatiev

S-a întâmplat chiar în primele minute ale întâlnirii în formatul 1+1 (Chișinău-Tiraspol), care a avut loc joi la sediul Misiunii OSCE din Tiraspol după o pauză de 15 luni. Este abordarea noului negociator-șef din partea Chișinăului în problema transnistreană, Valeriu Chiveri, care a preluat această funcție după ce a revenit de la Kiev din funcția de ambasador al Republicii Moldova în Ucraina.

Primele cuvinte rostite joi de Chiveri la Tiraspol au fost: „Bună ziua tuturor, ne bucurăm să fim la Tiraspol, Republica Moldova”. De partea cealaltă a mesei stătea „delegația transnistreană” condusă de pretinsul „ministru de externe” al Transnistriei, Vitalie Ignatiev, pe care serviciile de securitate de la Kiev îl caută pentru „colaborare cu statul agresor”. Acesta a încercat să schițeze o mimică sfidătoare după salutul lui Chiveri, dar vestea dată de negociatorul moldovean peste un minut, despre anularea facilităților fiscale, i-a șters surâsul sarcastic de pe chip.

Toate instrumentele sunt la Chișinău

Tiraspolul nu poate împiedica această nouă etapă de reintegrare economică a regiunii transnistrene în câmpul economic constituțional al Republicii Moldova. La fel cum nu a putut face nimic în 2024, când Chișinăul a decis să oblige toate companiile transnistrene să-și plătească taxele vamale în bugetul Republicii Moldova. Toate instrumentele sunt la Chișinău. Inclusiv din acest motiv Rusia a încercat, prin corupție electorală, să preia controlul politic asupra Chișinăului la alegerile din 2024 și 2025 . A sperat că prin montarea la conducerea Moldovei a unor agenți politici loiali Rusiei va reuși să ajute regimul separatist de la Tiraspol să-și amâne colapsul.

Modificările la Codul vamal din 2024 a fost prima etapă a procesului de reintegrare economică a țării. Acum începe faza a doua, iar în faza finală (a treia) ar urma ca businessul din Transnistria să fie obligat să plătească și TVA în bugetul național al Moldovei, iar leul moldovenesc să înlocuiască „rubla transnistreană” nerecunoscută de nimeni, care circulă acum în stânga Nistrului. Procesele ar urma să se întâmple destul de rapid – în mai puțin de doi ani, pentru ca Moldova să poată adera reintegrată la UE, nu în doi pași așa cum admitea cu puțin timp în urmă președinta Maia Sandu.

Proiectul e deja pe agenda Parlamentului

Joi, în timp ce Valeriu Chiveri înștiința Tiraspolul despre trecerea la etapa a doua de reintegrare economică, la Chișinău, președintele Parlamentului, Igor Grosu, prezenta în fața jurnaliștilor proiectul de lege menit „să corecteze inechitatea și să elimine treptat scutirile fiscale aplicate pentru regiunea transnistreană din anii 2000”: „Primele scutiri fiscale vor fi eliminate în acest an pentru produse neesențiale sub aspect social, precum alcoolul. Asta înseamnă că la importul și comercializarea acestor produse se vor aplica TVA și accize, la fel cum se aplică în toată țara. Vrem ca locuitorii din regiunea transnistreană să facă parte din procesul de modernizare prin care trece Republica Moldova, dar și să asigurăm echitate pentru oamenii de afaceri la plata impozitelor și competitivitatea produselor”, a menționat șeful legislativului de la Chișinău.

Scutirea firmelor din Transnistria de orice taxe de către Chișinău a fost „opera” legislativă a guvernării comuniste pro-ruse a lui Vladimir Voronin în anii 2000 și 2001 . S-a făcut în detrimentul bugetului național, iar această facilitate a permis firmelor din Transnistria să aibă costuri mai mici de producție, ceea ce a condus la sufocarea mai multor afaceri de pe malul drept al Nistrului (Chișinău) cu plăți oneste la buget.

Anularea facilităților fiscale pentru firmele din Transnistria înseamnă însă și schimbarea abordării Chișinăului față de raioanele din stânga Nistrului. Odată ce firmele transnistrene vor face plăți la bugetul național, Guvernul de la Chișinău va trebui să facă defalcări către acele raioane la fel cum se întâmplă în raport cu localitățile subordonate Chișinăului. Adică, s-ar reveni la o normalitate economică.

Fondul de convergență, instrumentul de finanțare a reintegrării

Pentru aceasta, Chișinăul va crea, din 1 august 2026, un „fond de convergență”, iar banii din acest fond vor fi utilizați pentru apropierea celor două maluri ale Nistrului, pentru că, spune Igor Grosu, „este incorect ca locuitorii de pe malul drept al Nistrului (Chișinăul) să plătească pentru reintegrare”. Potrivit lui, procesul de reintegrare a regiunii transnistrene în corpul constituțional al Republicii Moldova presupune cheltuieli semnificative, iar autoritățile de la Chișinău nu le pot acoperi singure. În acest fost de convergență vor putea vira bani inclusiv partenerii externi ai Republicii Moldova, banii urmând a fi utilizați pentru reintegrarea sistemelor de pe cele două maluri ale Nistrului. Conform calculelor Chișinăului, prețul reintegrării Republicii Moldova ar fi de 3 miliarde de euro în următorii trei ani.

Schema opacă de livrare a gazelor nu va mai fi tolerată de Chișinău

Tot joi, la Tiraspol, negociatorul șef din partea Chișinăului le-a mai dat o veste proastă liderilor separatiști. Le-a spus că schema actuală de aprovizionare prin intermediari dubioși din Dubai a regiunii transnistrene cu gaze „nu va funcționa la nesfârșit și nu poate funcționa la nesfârșit”. Ea depinde de un grad de toleranță la limita legalității din partea Chișinăului și a fost acceptată condiționat de fostul Guvern de la Chișinău în 2025 doar pentru a se evita o catastrofă umanitară în Transnistria. „Trebuie identificat un alt model, iar Chișinăul și UE au propus un astfel de model. Și el ar putea ajuta la consolidarea sistemelor energetice”, le-a spus Chiveri exponenților regimului separatist de la Tiraspol.

Ignatiev nu vrea școli în limba română în Transnistria

În legătură cu propunerea lui Chiveri ca școlile din Transnistria să treacă la programul de studiere în limba română, reprezentantul Tiraspolului, Vitalii Ignatiev, le-a spus jurnaliștilor după întâlnire că în Transnistria „oamenii studiază la școală limba pe care o consideră maternă, nimeni niciodată n-a impus nimic”. El a lăsat să se înțeleagă că Tiraspolul nu va da curs acestei condiții a Chișinăului.

Negociatorul din partea Chișinăului a ținut să-i explice lui Ignatiev că în acest caz „nu este vorba despre politică, ci de posibilitatea de a oferi copiilor oportunitatea de a avea parte de o educație demnă în limba maternă”.