China și dilema sa rusă, pe fondul anunțatului summit Xi-Trump-Putin
15 noiembrie 2026
O întâlnire fără precedent între liderii Chinei, Rusiei și Statelor Unite ar putea avea loc în această săptămână, în marja summitului APEC de la Shenzhen, centrul tehnologic al Chinei.
Beijingul nu a confirmat încă reuniunea. Totuși, un oficial al Ministerului de Externe chinez a declarat recent că autoritățile sunt „în contact” cu părțile implicate. La Moscova, Kremlinul a transmis că se lucrează la „coordonarea” întâlnirii.
Cel mai clar indiciu privind posibilul summit a venit de la președintele american Donald Trump. Vorbind cu jurnaliștii pe un aeroport din Florida, Trump a spus că se așteaptă ca una dintre întâlnirile programate în cadrul APEC să fie cu președintele rus Vladimir Putin și liderul chinez Xi Jinping.
Se îndreaptă lumea spre o „nouă Ialta”?
Presa a numit deja potențialul summit trilateral o „nouă Ialta”, evocând imaginea SUA, Marii Britanii și Uniunii Sovietice reunite la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial și hotărând noul echilibru geopolitic al puterii în stațiunea crimeeană.
În același timp, nimeni nu pare să știe cu exactitate despre ce ar discuta cei trei lideri dacă China acceptă să găzduiască summitul trilateral în cadrul APEC.
În scurtele sale declarații făcute duminică jurnaliștilor, Trump a evitat să menționeze războiul Rusiei din Ucraina atunci când a fost întrebat despre posibilitatea întâlnirii, invocând doar „Iranul” și „denuclearizarea” drept posibile teme de discuție.
Ministerul chinez de Externe a declarat că nu are „nicio informație” atunci când a fost întrebat la începutul acestei săptămâni despre posibilul conținut al discuțiilor.
Sfârșitul campaniei de izolare a lui Putin?
O întâlnire în trei, însoțită de o oportunitate de fotografiere, ar reprezenta o mare victorie diplomatică pentru președintele Rusiei, Vladimir Putin. De la lansarea invaziei pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022, liderul de la Kremlin s-a confruntat cu ani de boicot diplomatic din partea aliaților Kievului, în special din partea SUA sub administrația predecesorului lui Trump, Joe Biden.
Putin a lansat pentru prima dată ideea unui summit trilateral luna trecută, în timpul unei convorbiri cu Trump. Wall Street Journal a relatat că Putin dorea ca întâlnirea să discute despre încheierea războiului său din Ucraina.
Pentru SUA, imaginea președintelui stând umăr la umăr cu liderii celor mai importanți rivali ai Americii ar putea fi una nefavorabilă, deși Trump a făcut deja o demonstrație publică de primire personală a ambilor lideri cu covorul roșu în diferite momente ale celui de-al doilea mandat al său.
În calitate de gazdă, China se află într-o poziție și mai delicată. Deși Rusia și China sunt în mare măsură aliniate în multe privințe, Beijingul nu dorește să fie asociat în mod explicit cu războiul Rusiei din Ucraina și să afectezeeforturile Chinei de a se prezenta ca o forță de lungă durată pentru stabilitatea globală.
UE se teme că va fi exclusă din discuțiile despre Ucraina
Guvernul chinez încearcă, de asemenea, să reechilibreze relațiile economice cu Uniunea Europeană. Puterile europene ar privi probabil cu nemulțumire un summit găzduit de China în cadrul căruia s-ar discuta despre războiul din Ucraina fără ca Kievul sau Bruxellesul să fie prezenți la masă.
„China este în mod clar incomodată de posibilitatea unei reuniuni trilaterale cu SUA și Rusia și, deși Beijingul și-a schimbat poziția de la a nu spune nimic la a admite că cele trei puteri sunt în contact, caracterul vag al acestor declarații pare deliberat”, a declarat pentru DW Alicja Bachulska, expertă în politici asiatice în cadrul European Council on Foreign Relations (ECFR).
„Beijingul este conștient de imaginea potențial negativă asociată formulei «Ialta 2.0», chiar dacă această comparație istorică este inexactă și nu reflectă dinamica geopolitică actuală”, a spus Bachulska.
Ea remarcă faptul că reuniunea trilaterală ar putea „declanșa o nouă escaladare a relațiilor deja deteriorate dintre China și UE”, dacă Ucraina este discutată în lipsa europenilor.
Pentru China există, de asemenea, puține beneficii de imagine. Imagini cu Xi alături de Trump, liderul principalului rival al Beijingului, și de Putin, partenerul Beijingului în opoziția față de SUA, ar putea crea o impresie stânjenitoare.
„Chiar dacă întâlnirea nu produce decât o oportunitate de fotografie, ea ar putea totuși să erodeze grav imaginea Chinei”, a adăugat Bachulska.
Beijingul și Moscova rămân fidele parteneriatului „fără limite”
Putin și Xi s-au întâlnit de aproximativ 40 de ori de când președintele chinez a venit la putere în 2012.
Cele două țări vecine s-au apropiat în mod deosebit după declararea parteneriatului „fără limite” la începutul anului 2022. Anunțul a fost făcut de Xi și Putin în marja Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing, cu doar câteva săptămâni înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei.
Relațiile actuale dintre Rusia și China sunt mai profunde decât au fost în ultimele decenii.
În centrul axei dintre cele două națiuni se află o strategie pe termen lung de limitare a puterii SUA, concomitent cu promovarea unei ordini globale alternative pe care atât Moscova, cât și Beijingul o pot folosi în propriul interes.
China ajută Rusia din culise
Pe parcursul războiului din Ucraina, care se apropie de sfârșitul celui de-al cincilea an fără o soluție la orizont, Beijingul a oferit discret Rusiei o piață crucială pentru exporturile sale energetice, furnizând în același timp tehnologie și așa-numite bunuri „cu dublă utilizare”.
Deși China nu a furnizat în mod explicit arme Rusiei, exporturile sale au inclus componente de înaltă tehnologie care ar putea fi utilizate în sisteme moderne de armament, precum dronele.
Oficial, Beijingul își menține neutralitatea în ceea ce privește războiul din Ucraina și a refuzat să își asume responsabilitatea pentru rezultatul acestuia.
„China este mai interesată de reformarea guvernanței globale în moduri care să reflecte preferințele și liniile sale roșii, păstrând în același timp o aparență colegială”, a declarat pentru DW Aurelio Insisa, analist principal la Mercator Institute for China Studies (MERICS) din Berlin.
Chiar dacă China acceptă să găzduiască reuniunea, este probabil că va evita să o prezinte drept o întâlnire în care trei mari puteri iau decizii pentru restul lumii, potrivit lui Insisa.
„Îmbrățișarea narațiunii «G3» i-ar submina imaginea de susținător al Sudului Global și al țărilor în curs de dezvoltare. De asemenea, merită remarcat faptul că Beijingul nu a manifestat niciun interes pentru implicarea în singura problemă presantă care ar putea fi abordată în mod realist într-un astfel de format trilateral: dezarmarea nucleară”, a adăugat el.
Care sunt limitele reale ale axei China-Rusia?
Într-un raport publicat în august, Comisia SUA-China pentru Evaluarea Relațiilor Economice și de Securitate (USCC) a descris China drept un „facilitator decisiv” al războiului Rusiei din Ucraina.
Potrivit organismului american, Beijingul „transformă dependența Moscovei în avantaje durabile de natură militară, tehnologică, economică și geopolitică, evitând în același timp obligațiile unei alianțe formale”.
Totuși, comisia a remarcat și faptul că există limite ale sprijinului strategic oferit de Beijing, iar preocupările legate de informații și securitate rămân o constrângere pentru o cooperare mai profundă. Raportul subliniază că relația este mai degrabă o aliniere strategică decât o alianță, neîncrederea profundă persistând în unele domenii-cheie.
Companii ruse din industria apărării au acuzat, de exemplu, firme chineze că fură proprietate intelectuală. Pe de altă parte, Beijingul este preocupat de relația strategică tot mai strânsă dintre Rusia și Coreea de Nord, care a redus dependența Phenianului de China.
China și Rusia diferă, de asemenea, în privința doctrinei nucleare. În timp ce Beijingul menține de mult timp o politică de „evitare a primei utilizări”, Moscova folosește amenințările nucleare ca parte a strategiei sale.
China obține o „perspectivă privilegiată” asupra războiului din Ucraina
Pentru moment însă, beneficiile alinierii rămân.
Analistul MERICS, Aurelio Insisa, consideră că cooperarea dintre Rusia și China va continua în mare măsură în cadrul actual, inclusiv prin furnizarea de energie de către Rusia și, posibil, prin transferul de tehnologie militară în „puținele domenii rămase în care aceasta mai deține un avantaj”.
„China, la rândul ei, va continua să furnizeze tehnologii cu dublă utilizare, să cumpere energie rusească, să ofere Moscovei un anumit grad de acoperire diplomatică și, mai important, să pună la dispoziție canale pentru ocolirea sancțiunilor occidentale”, a adăugat el.
În mod notabil, China va beneficia și de o „perspectivă privilegiată” asupra modului în care câmpul de luptă din Ucraina transformă războiul terestru.
„Neîncrederea strategică dintre cele două părți, în special preocupările Rusiei privind dependența economică de China, va continua să limiteze amploarea cooperării lor”, afirmă Insisa.