Vaccinarea durează uneori câteva ore. Spre deosebire de oamenii de pe străzile centrale ale capitalei sârbești, oamenii veniți la centrul de imunizare poartă măști. Pentru a primi injecția, locuitorii în vârstă ai Belgradului s-au înregistrat online. Odată ajunși în hala de vaccinare, asistenții medicali îi vor conduce către mai multe cabine unde oamenii sunt vaccinați. În principal cu vaccinul chinezesc Sinopharma.

Beijingul a livrat Serbiei un milion de doze dintr-un așa-numit ”vaccin mort”, care este utilizat și pentru difterie și poliomielită. Produsul chinezilor este mai ieftin și nu atât de perisabil ca vaccinurile ARNm produse de BioNTech și Pfizer sau Moderna. Conform informațiilor din China, Bahrain și Peru, eficacitatea vaccinului chinez ar fi de numai 75-80 la sută. 

”Cel mai bun vaccin este cel pe care îl avem la îndemână”, spune Marija Obradović în hala de vaccinare. Ministrul administrației publice și autonomiei locale estimează că 35.000 de doze vor fi administrate zilnic. Până duminică, 25 ianuarie, 172.000 de sârbi au fost vaccinați. Oficiala sârbă i-a salutat pe medici și pe asistente, apoi s-a vaccinat ea însăși. 

Președintele sârb Aleksandar Vučić a întâmpinat personal vaccinul chinezilor pe aeroportul din Belgrad, adresând cuvinte de recunoștință Beijingului. Cu ajutorul presei din Serbia (în mare parte pro-guvernamentală), el se poate prezenta drept salvator al națiunii, ca om aflat permanent în legătură cu guvernele și autoritățile din întreaga lume pentru a obține vaccinuri pentru poporul său. 

Modesta infrastructură medicală a Serbiei este trecută cu vederea în mass-media. La fel și faptul că mulți cetățeni au puțină încredere în cifrele oficiale privind numărul de infectări cu Sars-Cov-2. Oficial, în țara balcanică cu 7 milioane de locuitori, 384.000 de persoane au fost infectate, iar 3886 de sârbi au murit pe fondul infecției cu coronavirus. 

Vaccinul ca lovitură de PR 

Președintele Vučić promite să construiască fabrici – ca în epoca iugoslavă - pentru producția de vaccinuri în țara sa. Potrivit informațiilor apărute în presă, tehnologia va veni de la Moscova, Serbia dorind să producă singură vaccinul rusesc. Până atunci, Rusia intenționează să trimită Serbiei sute de mii de doze de vaccin Sputnik. 

China a dat o mare lovitură de imagine cu livrarea vaccinului său, consideră analistul politic Jakša Šćekić. În timp ce statele occidentale au reușit să livreze doar câteva mii de doze de vaccin de la Pfizer și BioNTech în ultimele câteva săptămâni, Beijingul asigură capacitate maximă. ”Prietenii la nevoie se cunosc”, spun mulți sârbi în urma ajutorului livrat de Beijing, afirmă politologul în vârstă de 67 de ani într-un interviu pentru DW. 

Guvernele Chinei și Rusiei fac pur și simplu politică cu livările de vaccinuri. În schimb, guvernele occidentale trebuie să se coordoneze în cadrul UE și să ia în calcul considerații economice în deciziile lor.

Concurența marilor puteri 

De aceeași părere este și Danijel Pantić. În vârstă de 50 de ani, analistul cu orientări occidentale afirmă pentru DW că lupta cu pandemia relevă o ”concurență a marilor puteri”. În ochii multor sârbi, China conduce cursa, în timp ce Uniunea Europeană pierde tot mai mult teren. 

”Aceasta este o criză existențială pentru noi”, explică Pantić. ”Acum avem nevoie de ajutor cum rareori s-a întâmplat. Iar sprijinul nu vine din Occident, ci din China și Rusia.” Fiind o țară mică, Serbia este dependentă de ajutorul altor state. În Balcanii de Vest, doar Serbia și Albania au început până acum să își vaccineze populațiile. Bosnia, Kosovo, Muntenegru și Macedonia de Nord așteaptă în continuare livrarea de cantități mari de vaccinuri din străinătate.

Căutare de parteneri în est

China încearcă să câștige capital politic din această situație, prezentându-se ca partener capabil care, spre deosebire de UE, nu te arată constant cu degetul pentru probleme precum democrația sau drepturile omului. 

Daniel Pantić reamintește de implicarea Beijingului în proiectele de infrastructură transfrontalieră din sud-estul Europei. Atitudinea lipsită de inhibiții a Chinei nu este lipsită de efect, spune acesta. Așa se face că tot mai mulți tineri sârbi se înscriu la cursuri de limba chineză, iar convingerea că țara lor ar putea deveni membru al UE într-un orizont de timp previzibil este în scădere. 

Analistul mai aduce aminte că Serbia, țara candidată la UE, nu are o problemă să devină membră a Uniunii Economice Eurasiatice, inițiată de Rusia, în schimbul apartenenței la UE. 

Și alte state din Europa Centrală și de Sud-Est s-ar reorienta mai nou spre est. Însăși Ungaria, țară membră a Uniunii Europene, ori Turcia, își pun speranțele în sprijinul Chinei și Rusiei în lupta contra pandemiei, este convins Pantić. 

Între timp, noua mutație a virusului (probabil mai periculoasă), care a fost observată pentru prima dată în Marea Britanie, a fost descoperită și în Serbia, la o femeie care a aterizat la Belgrad venind de la Londra. Cu toate acestea, guvernul nu planifică un nou ”lockdown”. Restaurante, cafenele și centre comerciale vor rămâne deschise.