Pentru prima dată după mai bine de patru ani, şefii de stat şi de guvern din Coreea de Sud, China şi Japonia se reunesc din nou în cadrul unei reuniuni la vârf trilaterale. Luni, 27.05., ei au căzut de acord să-şi extindă cooperarea economică. Cele mai mari trei economii din Asia vor de asemenea să reia negocierile în vederea semnării unui acord comun de liber schimb. Anunţul a fost făcut la capătul reuniunii care s-a desfăşurat la Seul, în capitala Coreei de Sud. În plus, s-a exprimat dorința ca Peninsula Coreeană să fie liberă de arme atomice. Prin asta şi China, percepută drept cel mai apropiat aliat al regimului comunist de la Phenian, s-a pronunţat împotriva programului atomic al Coreei de Nord. Toate cele trei ţări s-au declarat în favoarea unei soluţionări politice.

Potrivit declaraţiei finale, cele trei ţări doresc să-şi extindă cooperarea şi în domeniile dezvoltare sustenabilă, sănătate, ştiinţă şi tehnologie precum şi de gestionare a catastrofelor. Se doreşte de asemenea stimularea schimburilor între oamenii regiunii.

Anterior gazda, preşedintele Coreei de Sud, Yoon Suk-yeol, avusese întâlniri separate cu premierul chinez Li Qiang şi cu şeful guvernului nipon, Fumio Kishida. Între aceste ţări relaţiile sunt foarte complicate din pricina faptului că vina după cel de-al Doilea Război Mondial nu a fost stabilită clar şi de aceea neîncrederea este mare. Litigii teritoriale nu au putut fi rezolvate nici la aproape 80 de ani de la încetarea războiului. Din punct de vedere militar Tokio şi Seul se află sub umbrela de protecţie a SUA, în timp ce China îşi extinde rapid activităţile în Pacific.

"Această reuniune la vârf va deveni un punct de cotitură în procesul de restabilire completă şi normalizarea sistemului trilateral de cooperare. Impulsionează cooperarea practică orientată spre viitor, care îi va ajuta pe oamenii din cele trei ţări", a declarat la Seul viceconsilierul sudcoreean pe probleme de securitate Kim Tae-hyo. El a afirmat de asemenea că reuniunea la vârf nu va fi afectată de chestiunea Taiwanului. China criticase aspru Japonia şi Coreea de Sud fiindcă unii din deputaţii lor din Parlament au participat la învestitura preşedintelui democratic ales al Taiwanului, William Lai Ching-te, care a avut loc la Taipei.

Situaţie complet schimbată

La ultima reuniune de acest gen, care s-a desfăşurat în decembrie 2019 la Chengdu, în centrul Chinei, au luat parte alţi politicieni de vârf: Japonia a fost reprezentată de Shinzo Abe, care a fost ucis mai târziu într-un atentat. Şi premierul de atunci chinez Li Keqiang a decedat între timp. Iar preşedintele de atunci al Coreei de Sud, Moon Jae-in nu mai este în funcţie. Dar nu doar participanţii ci şi augurii reuniunii sunt complet diferiţi. Beijingul face prin alianţa sa cu Rusia şi prin acţiunile de intimidare a Taiwanului ca Japonia şi Coreea de Sud să realizeze că se află într-o criză cauzată de ambiţiile hegemoniale ale Chinei. În context Japonia şi Coreea de Sud au îngropat conflictul lor legat de despăgubirea celor deportaţi la muncă forţată şi au început împreună cu SUA să întărească arhitectura regională de securitate pentru îndiguirea militară a Chinei.

"Cele trei ţări urmăresc o strategie geopolitică comună. Aceasta se concentrează pe Indopacific ca nou spaţiu geopolitic, în care să se desfăşoare concurenţa cu China", a explicat Sebastian Maslow, profesor asociat pentru studii nipone internaţionale la Institutul de Ştiinţe Sociale al Universităţii din Tokio. Trilaterala de la Seul este un semnal că Beijingul este îngrijorat de această nouă constelaţie geopolitică. "Reuniunea trebuie interpretată ca o încercare a Beijingului de frânare a dinamicii politicii de securitate între Japonia, Coreea de Sud şi SUA", a evidenţiat politologul german.

Summit ca momeală

Potrivit ziarului japonez "Nikkei", Beijingul s-a opus pentru mai mult timp unei noi reuniuni trilaterale la vârf, care ar trebui de fapt să se desfăşoare  anual. Potrivit aceleiaşi surse China era nemulţumită că Japonia şi Coreea de Sud se apropie mai mult de SUA în politica de securitate. Dar în cele din urmă regimul chinez încearcă prin prezenta reuniune să creeze o falie între Tokio şi Seul, pe de-o parte, şi Washington, pe de alta.

Abia în noiembrie anul trecut China a fost de acord cu o reuniune trilaterală a miniştrilor de Externe la Busan, în Coreea de Sud. Data desfăşurării trilateralei la vârf a fost însă amânată de Beijing până după alegerile parlamentare din Coreea de Sud, care s-au desfăşurat în aprilie.

China vede lucrurile diferit după Camp David

Beijingul şi-a schimbat atitudinea fiindcă pe de-o parte Yoon a ignorat cu consecvență presiunile chineze în vreme ce precursorul său Moon tratase mereu China cu mănuși de catifea. Pe de alta, prima întâlnire la vârf a premierului Kishida și a președintelui Yoon cu preşedintele SUA, Joe Biden, la Camp David, din august 2023, a făcut să sune clopotele de alarmă la Beijing.

Dar Japonia şi Coreea de Sud au motive întemeiate să stea de vorbă la nivel înalt cu China. China este cel mai important partener comercial al Coreei de Sud, şi pentru Japonia ocupă locul doi. Aceste legături economice trebuie armonizate cu interesele de politică de securitate ale celor două ţări.

În plus, Tokio şi Seul sunt îngrijorate de înarmarea Coreei de Nord, mult mai sigură pe sine de când a devenit un partener apropiat al Rusiei.

În calitate de principal partener economic, China exercită o mare influenţă asupra Coreei de Nord. "Plec de la premisa că Japonia şi Coreea de Sud vor tematiza rolul Chinei atât în raport cu Rusia cât şi cu regimul de la Phenian, cerând insistent Beijingului să joace un rol mai constructiv la soluţionarea acestor crize de securitate", apreciază expertul Maslow.

Adaptare după un articol publicat pe DW-Deutsch.