Deutsche Welle: Conducerea de la Beijing a reacționat târziu, dar drastic la epidemia de coronavirus, punând milioane de oameni în carantină. Au fost greșite aceste măsuri? 

Maximilian Mayer: E prea devreme să evaluăm acest lucru. În general, așa ceva sigur că e de așteptat de la acest sistem politic. Pe de-o parte, există o suprimare a informațiilor. Politica are prioritate, nu sănătatea. Această abordare a fost, în special, modul de operare al guvernelor locale, o situație similară celei din timpul epidemiei de SARS din 2003. Așadar, guvernul chinez nu a învățat nimic din epidemia de SARS, chiar dacă afirmă că ar fi făcut-o.

Pe de altă parte, aici se vede întregul instrumentar al unei dictaturi. Chiar și mulți chinezi au fost surprinși să vadă cât de avansate sunt posibilitățile guvernului de a-i controla pe cetățeni. Statul chinez a recurs la toate instrumentele de control disponibile, de la tehnologiile moderne, cum ar fi dronele și inteligența artificială, până la cele tradiționale, ca unitățile muncitorești și comitetele de stradă la nivel local, datorită cărora a fost posibil să fie monitorizată temperatura fiecărui cetățean și să se controleze cine iese din casă la ce oră. E vorba de niște forme extreme ale controlului și ale îngrădirii libertății de mișcare. Rămâne de văzut dacă epidemia poate fi oprită în felul acesta.  

Cât timp poate fi menținută această îngrădire a libertății de mișcare?

Organizația Mondială a Sănătății a recomandat să nu fie luate măsuri atât de drastice, dar sigur că nu poate să critice deschis țara afectată cel mai grav de o astfel de epidemie.

Dar ce se întâmplă dacă se renunță la carantină și se ajunge la un al doilea val de infecții? Un lucru e clar: guvernul nu poate să-i rețină pe oameni timp de luni de zile, sufocând astfel și economia. Însuși președintele Xi Jinping a realizat acest lucru. Dar nimeni nu știe cum se poate ajunge la un echilibru între prevenirea răspândirii virusului și conjunctura economică.

Comparând diferite orașe, regiuni și provincii în China, observăm că nu funcționează coordonarea. Există prevederi foarte diferite, mai mult sau mai puțin stricte, pentru companii privind munca de la distanță, dar și pentru școli și universități. Nu văd cum ar putea guvernul să mențină carantina, dar să le și permită companiilor, pas cu pas, să funcționeze din nou normal.

În ciuda măsurilor drastice pe care le-a luat, se pare că Partidul Comunist Chinez a pierdut, cel puțin pentru un timp, controlul asupra opiniei publice din țară. În rețelele de socializare chineze s-a ajuns la dezbateri aprinse, mai ales după moartea medicului Li Wenliang, care a atras primul atenția asupra pericolului reprezentat de noul virus, medic inițial înfierat drept "mincinos" de partid. Ce efect a avut moartea sa asupra opiniei publice din China?

După ce a fost făcută publică moartea doctorului Li, am rămas treaz toată noaptea, pentru că am văzut pe conturile mele pe WeChat și Weibo ce se întâmplă în rețelele de socializare din China. Nu-mi amintesc să mai fi văzut așa ceva în ultimii ani. Motivul: Li a fost un medic obișnuit, nu o personalitate politică, un om de știință celebru sau un activist pentru drepturile omului. El era un tip normal, care își făcea meseria și a criticat demersurile inutile - și, după cum s-a văzut mai târziu, chiar periculoase - ale guvernului local. Mai târziu, Li Wenliang a criticat deschis și suprimarea informației în China. E tragic că tocmai cel care a avertizat populația, încă din decembrie 2019, despre pericolul noului virus, a murit în urma bolii pulmonare cauzate de acesta. Milioane de chinezi au înțeles acest lucru. 

Există diverse moduri de a-și exprima atitudinea critică, indignarea și frustrarea. După moartea lui Li Wenliang, au existat foarte multe apeluri pentru libertate de expresie. Personalități chineze, printre care mai mulți profesori universitari, au publicat scrisori deschise. În acest context, le-a fost imposibil cenzorilor și autorităților de propagandă să controleze întregul discurs public. 

Încetul cu încetul, cenzorii au preluat însă din nou controlul. Multe postări critice din rețelele de socializare au fost șterse. În același timp, mass-media de stat au lansat o campanie menită să arate că guvernele străine laudă conducerea de la Beijing pentru măsurile luate în această situație de criză. 

Credeți că managementul de criză insuficient a dăunat autorității șefului de stat Xi Jinping? Sau se va da vina, din nou, doar pe cadrele de jos?

Da, în orice caz situația a dăunat "brand-ului" Xi Jinping, asta se vede în nenumărate mesaje și postări critice. Trucul guvernului de la Beijing - care spune adesea că face o treabă bună, dar că există cadre incompetente și corupție la nivel local - nu a funcționat în acest caz. Sigur că guvernul central încearcă în continuare să dea vina pe autoritățile locale: recent, cei mai importanți reprezentanți ai comisiei pentru sănătate din provincia Hubei au fost nevoiți să plece. Dar pentru mulți chinezi e evident că această epidemie reprezintă o problemă a întregului sistem, care are o legătură cu stilul de conducere al președintelui. Așadar, ne putem aștepta la o scădere a nivelului de încredere în Xi Jinping.