Probabil că niciun ”terorist” nu a meritat vreodată pentru regimul lui Aleksandr Lukașenko din Belarus atâta efort precum Roman Protasevici. Pentru a-l aresta, autoritățile au forțat pe 23 mai 2021 un avion Ryanair, care survola Belarusul, să aterizeze la Minsk, sub pretextul unei presupuse amenințări cu bombă. În realitate, zborul mergea din Atena spre Vilnius.

Faptul că Belarusul a obligat un avion aflat pe ruta dintre două state din Uniunea Europeană și Spațiul Schengen să aterizeze a provocat atunci indignare la nivel mondial. Protasevici și prietena sa, Sofia Sapega, aflați la bord, au fost arestați imediat după aterizare. Cum s-a ajuns aici și ce s-a întâmplat de atunci?

Aterizarea forțată și arestarea

Înainte de arestare, Protasevici fusese moderator la canalul de Telegram Nexta, o rețea media belarusă critică față de regim. Canalul opoziției belaruse, administrat din exilul polonez, devenise în august 2020 principala sursă de informații despre protestele împotriva falsificării alegerilor prezidențiale, la care Lukașenko fusese declarat din nou câștigător. Nexta, la care Protasevici lucrase până la sfârșitul lui septembrie 2020, coordona protestele și anunța din timp locul și ora manifestațiilor.

În mai 2021, Protasevici, care locuia deja la Vilnius, și prietena sa Sofia Sapega au călătorit în Grecia pentru Delphi Economic Forum, unde lidera opoziției belaruse aflate și ea în exil în Lituania, Svetlana Tihanovskaia, se întâlnea cu politicieni europeni. Protasevici și iubita lui nu s-au întors însă împreună cu echipa lui Tihanovskaia, ci au rămas în vacanță.

La întoarcerea spre Vilnius, pe 23 mai 2021, avionul care venea din Atena traversa, conform planului, spațiul aerian belarus. Protasevici observase încă din aeroport că era urmărit și reușise să-și informeze colegii. Autoritățile grecești au confirmat ulterior că trei bărbați cu pașapoarte rusești urmăreau cuplul și s-au îmbarcat în același avion. În timpul survolului Belarusului, echipajul a fost instruit de controlul aerian național să își schimbe ruta și să aterizeze la Minsk, din cauza unei presupuse amenințări cu bombă la bord. În realitate, motivul aterizării era intenția autorităților belaruse de a-i aresta pe Protasevici și Sapega.

Incidentul a generat noi sancțiuni față de regimul de la Minsk și a dus la interzicerea de către Agenția Europeană pentru Siguranța Aviației (EASA) a zborurilor companiilor europene deasupra Belarusului. Administrația Federală a Aviației din SUA (FAA) a impus o interdicție similară pentru companiile americane. Companiile belaruse, precum operatorul de stat Belavia, nu mai au voie din iunie 2021 să aterizeze sau să decoleze de pe aeroporturi din UE. La un an după incident, Organizația Aviației Civile Internaționale (ICAO) a publicat un raport potrivit căruia alerta privind presupusa bombă fusese emisă la ordinul serviciului secret belarus.

Protasevici, opozant ”convertit”?

La doar o zi după arestare, un canal de Telegram apropiat regimului a publicat o înregistrare video în care Protasevici declara din arest preventiv că va coopera cu anchetatorii și că dorește să facă mărturisiri. Filmarea era realizată astfel încât pe chipul său se vedeau pete întunecate. Un purtător de cuvânt al guvernului german declara atunci: ”Un jurnalist de opoziție incomod este răpit dintr-un avion, împreună cu partenera sa, după o aterizare forțată obținută probabil sub pretexte false, este aruncat în închisoare și acolo este supus unor presiuni psihice și posibil și fizice până când oferă acest interviu de confesiune, complet nedemn și neverosimil”.

O lună mai târziu, Ministerul de Externe belarus a organizat o conferință de presă la care a apărut în mod surprinzător chiar Protasevici. A asigurat atunci că nu fusese supus presiunilor. Și în acest caz persistă până astăzi îndoieli privind circumstanțele în care au fost făcute declarațiile.

Pe 3 mai 2023, Protasevici a fost condamnat la opt ani de închisoare, printre altele pentru presupusa organizare de tulburări în masă, apeluri publice la acte teroriste și conducerea unei organizații extremiste, calificativ atribuit canalului Nexta. În plus, i s-au impus despăgubiri de șapte milioane de euro, sumă la care procuratura a estimat costurile reprimării protestelor din 2020.

Totuși, deja pe 22 mai din același an, Protasevici a fost grațiat de Lukașenko, iar în iulie a fost eliminat de pe lista teroriștilor. Nu a fost oferită nicio explicație. Prietena lui, Sofia Sapega, fusese condamnată deja în mai 2022 la șase ani de închisoare și grațiată în iunie 2023, după care s-a întors în Rusia, țara ei natală.

Nou rol: agent și propagandist

Roman Protasevici a încercat ulterior să lucreze ca sudor într-o fabrică, ca poștaș și a urmat inclusiv un curs de barman. Se plânge aparent și astăzi că nu își găsește de lucru din cauza trecutului său. Între timp, autoritățile belaruse încearcă în continuare să îl exploateze. Protasevici ar fi trebuit să realizeze ”interviuri” cu opozanții Viktor Babariko, Maria Kolesnikova și Serghei Tihanovski, aflați încă în detenție la acea vreme și eliberați în decembrie 2025 cu ocazia unui schimb de prizonieri între SUA și Belarus. Însă niciunul dintre ei nu a vrut să îi ofere lui Protasevici un ”video de mărturisire”.

Din 2025, Minskul încearcă să promoveze o nouă imagine a lui Roman Protasevici. ”Protasevici este colaborator al serviciului nostru de informații externe. A participat la operațiuni în diferite țări și a îndeplinit misiuni importante”, a declarat Ivan Tertel, șeful securității de stat belaruse, cel care în 2021 îl numise încă terorist. Serviciile susțin că Protasevici le-ar fi furnizat încă din 2020 informații despre evoluțiile din interiorul mișcării de protest. Acest lucru nu poate fi verificat. Conducerea belarusă nu explică nici de ce a fost necesară atunci aterizarea forțată a avionului și încarcerarea lui Protasevici.

Rămâne complet neclar în ce măsură Protasevici face toate acestea de bunăvoie sau sub presiune. Expresia cea mai vizibilă a transformării sale din opozant în presupus fidel al regimului: din 2025, Roman Protasevici moderează o emisiune chiar la televiziunea de stat. Acolo, în calitate de propagandist al regimului Lukașenko, îi ”demască” pe opozanți.