Există mai multe indicii că în Sistem sunt destui magistrați care și-ar dori să câștige binomul George Simion - Călin Georgescu. Nu doar decizia de azi a judecătorului de la Ploiești care îi cere Curții Constituționale (CCR) să-i prezinte probele pe baza cărora a anulat alegerile sugerează o pactizare cu radicalii, ci și alte hotărâri. Soluția lui e ilegală, fiindcă hotărârile CCR nu sunt acte administrative şi, prin urmare, nu pot fi atacate în contencios administrativ, anulate sau suspendate. Decizia de azi face parte din campania electorală a lui George Simion: pe de o parte arată că Justiția, fie și parțial, e cu el și, pe de altă parte, îi incită pe susținătorii lui Georgescu să nu se lase și să-și urmeze alesul.

Imediat după ce liderul AUR a ieșit câștigător al primului tur al prezidențialelor, Judecătoria Sectorului 1 a decis să-i reducă lui Călin Georgescu termenul de prelungire a controlului judiciar, de la 60 la 45 de zile. Georgescu a câștigat în mod surprinzător pe 24 noiembrie 2024 primul tur al prezidențialelor, după o cursă electorală făcută exclusiv pe rețelele sociale, care a fost foarte scumpă și care a scos la iveală sprijinul Rusiei. Parchetul îl anchetează pentru o încercare de lovitură de stat, pornind de la informațiile procurorilor care îl acuză că ar fi pus la cale un plan de destabilizare a României cu ajutorul mercenarilor conduși de Horațiu Potra, după ce Curtea Constituțională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024.

Pe 4 mai, la primul tur al prezidențialelor George Simion și Călin Georgescu au mers împreună să voteze, în așa fel încât electoratul lui Georgescu să înțeleagă că Simion e alesul său. Acest gest plus succesul lui Simion i-a făcut pe unii magistrați toleranți față de faptele de care este incriminat Georgescu: așa că instanța i-a redus numărul de zile de control judiciar și a hotărât să-i înlăture obligația de a nu deține, folosi sau purta arme și pe cea de a comunica periodic informații relevante despre mijloacele sale de existență.

De altfel, încă înainte de campania electorală, în anturajul lui Călin Georgescu a existat un magistrat care chiar „i-a sprijinit activitățile infracționale”, potrivit unui comunicat de presă al Parchetului General din luna martie a acestui an. Spre exemplu, în 2022, Parchetul General a clasat dosarul penal despre declarațiile lui Călin Georgescu referitoare la liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu şi la generalul Ion Antonescu, pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală. 

Astăzi, cu patru zile înaintea celui de-al doilea tur al prezidențialelor, judecătorul Mihai Cătălin Constantin de la Curtea de Apel Ploiești a decis că instanța este competentă să judece hotărârile Curții Constituționale, într-un dosar în care soluționează o cerere privind desființarea deciziei CCR de anulare a alegerilor. Decizia lui nu are temei legal. Potrivit Înaltei Curți, e ilegal ca un judecător să pună sub semnul întrebării o hotărâre a Curții Constituționale.

Înaintea primului tur,un alt judecător, tot de la Ploiești a dat o sentință de suspendare a hotărârii prin care Curtea Constituțională a României (CCR) a anulat prezidențialele din toamna anului trecut, care dacă nu era înlăturată imediat de Înalta Curte putea produce efecte neplăcute, până la ceea ce-și doresc votanții lui Georgescu „turul doi înapoi”.

Până acum, pe rolul instanțelor din România au fost înregistrate peste 200 de cereri de desființare a deciziei Curții Constituționale privind anularea alegerilor prezidențiale . 

Hotărârile justiției sunt la suprafață, pot fi văzute, iar semnalele pe care le dau pot fi înțelese. Grupările din zona magistraților care sunt de partea cuplului Simion & Georgescu pot fi localizate și cartografiate, potrivit unor surse DW. În schimb, facțiunile din serviciile secrete sau din Armată și Poliție care-i împing în față pe acești radicali cu susținere la Moscova sunt mai greu de depistat. Totuși, înainte de 24 noiembrie 2024, ziua în care Călin Georgescu a câștigat primul tur al prezidențialelor fără să fi făcut măcar o zi de campanie electorală în spațiul real, nici SRI, nici SIE, nici vreo altă instituție care se ocupă cu siguranța națională nu a dat vreun avertisment și nu a vorbit despre vreun pericol care să vină dinspre extremismul cu rădăcini atât în legionarismul interbelic cât și în preferințele Moscovei. Practic, Rusia avea un candidat gata să ajungă la Cotroceni, dar serviciile românești nu și-au dat seama? E greu de crezut că nimeni din aceste structuri de forță nu a observat fenomenul și nu a depistat legăturile. Mai degrabă au existat persoane bine situate în aceste instituții, care au putut filtra informațiile, așa cum e posibil să existe politicieni în comisiile de supraveghere aServiciului Român de Informații (SRI) și Serviciului de Informații Externe (SIE) care să se opună unor rapoarte minuțioase despre cum a ajuns Georgescu pe primul loc fără ca nimeni să nu prindă de veste.

Sunt oameni din Sistem (justiție, servicii, poliție, armată) care pot influența politicile și azimutul țării, uneori în bine, alteori în rău și nu de puține ori în propriile interese. În toate situațiile, puterea lor e dăunătoare pentru democrație și nimeni nu pare să poată să o oprească.