Blocată, disfuncţională şi periculoasă - aşa este descrisă în prezent situaţia din Strâmtoarea Ormuz.

Apropiindu-se de a patra lună, criza de la ţărmul Iranului este marcată de blocade reciproce. Teheranul a impus navelor o taxă de până la două milioane de dolari pentru a putea trece cu bine prin strâmtoare, în timp ce SUA au impus o blocadă navală, întorcând din drum vase încărcate cu exporturi iraniene de petrol.

Aceste blocade reciproce nu au reuşit să dea rezultate decisive. Unele nave iraniene reuşesc să se mai strecoare iar unele firme navale asiatice au fost de acord să plătească taxe de trecere, deşi acestea contravin dreptului internaţional al mărilor.

Negocieri timide între SUA şi Iran de redeschidere a strâmtorii au eşuat în mai multe rânduri, crescând riscul escaladării şi izbucnirii unui conflict regional mai amplu.

Care parte va ceda prima?

Acum, deşi există un efort pakistanez de mediere şi propunerea unui memorandum de o pagină în scopul încheierii ostilităţilor şi redeschiderii strâmtorii, niciuna din părţi nu pare dispusă să facă prima concesii.

Dania Thafer, director executiv în cadrul institutului Gulf International Forum (GIF) de la Washington, crede că repetatele ameninţări militare proferate de președintele Trump, cu intenţia de a face presiuni asupra Iranului, au avut efect advers.

"Răspunsul Iranului sugerează opusul", a declarat Thafer pentru DW. "Ei interpretează că SUA le lipseşte voinţa de a escalada războiul".

Preşedintele SUA, Donald Trump, se confruntă cu presiuni în creştere atât acasă, cât şi în străinătate să evite noi acţiuni militare. Aliaţii regionali ai Washingtonului, între care Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Qatar, fac insistent apel la reţinere. Scumpirea petrolului şi creşterea inflaţiei supun administraţia Trump unor presiuni înaintea alegerilor parţiale de la jumătatea mandatului, care vor avea loc în noiembrie.

Încasările iraniene din exportul de petrol se reduc

Între timp, Iranul pierde pe zi aproximativ 435 de milioane de dolari, din care aproape două treimi se încasau preponderent din exportul de ţiţei brut, a declarat Miad Maleki, expert în cadrul Foundation for Defense of Democracies (FDD).

Aceasta înseamnă că, după aproximativ 40 de zile de blocadă, Iranul a acumulat la buget o pierdere de estimativ 17 miliarde de dolari. Potrivit lui Maleki, această sumă se adaugă la cele 144 de miliarde de dolari pagubă economică pricinuită de loviturile americano-israeliene din primele săptămâni ale războiului.

Burcu Ozcelik, cercetător în cadrul Royal United Services Institute (RUSI) din Londra, crede că Iranul a câştigat o capacitate notabilă de a face presiuni prin atacurile sale cu rachetă asupra navelor şi vecinilor din Golful Persic, dar acum este sever afectat de întreruperea propriilor exporturi de petrol. "Deşi Teheranul a arătat că regimul la putere este rezilient, economia ţarii nu este imună la blocadă", a declarat Ozecelik pentru DW.

Statele din Golf sunt captive între linii

Experţii descriu situaţia actuală ca pe un joc în aşteptare periculos. Şi SUA, şi Iranul consideră că timpul este de partea lor. Dar ţările din Golf sunt şi mai expuse riscurilor şi dificultăţilor economice.

Nemulţumirile lor provocate de blocadă le-au determinat să facă presiuni coordonate pentru identificarea unei soluţii diplomatice. Ele i-au cerut lui Trump să renunţe la noi atacuri şi să acorde mai mult timp negocierilor.

În particular, ele au avertizat că un conflict îngheţat le-ar ruina planurile de distanţare a economiei lor de carburanţii fosili. State din Golf investesc sute de miliarde de dolari în proiecte ambiţioase industriale şi de turism.

Ele sprijină puternic negocierile mediate de Pakistan şi o iniţiativă comună SUA-ONU de redeschidere a strâmtorii fără taxe de tranzit instituite de Iran sau măsuri de control.

Iranul vrea hegemonie regională

Având pretenţia că este o putere care schimbă arhitectura de securitate în Orientul Mijlociu, Iranul foloseşte războiul şi pentru a atinge obiective pe termen lung. Thafer consideră că ambiţiile Iranului depăşesc victoria în război, încercând să schimbe ordinea regională în favoarea sa pe termen lung.

"Iranienii vor ca statele din Golf să alunge SUA şi să aducă regiunea într-un cadru de securitate iranian", a declarat ea pentru DW, adăugând că această intenţie nu este în interesul statelor de la Golf, în ciuda nemulţumirilor legate de politica Washingtonului.

În timp ce rămâne prudent optimistă în privinţa unei soluţii negociate, administraţia Trump insistă ca strâmtoarea să fie deschisă complet şi cere încetarea tuturor activităţilor iraniene de îmbogăţire a uraniului. De asemenea nu este dispusă să relaxeze sancţiunile fără concesii majore. Şeful diplomaţiei americane, Marco Rubio, a avertizat că acţiunea militară rămâne o opţiune dacă Iranul nu face compromisuri.

Populaţia iraniană suferă tot mai acut

Teheranul rămâne ferm pe poziţie, deşi populaţia suferă privaţiuni tot mai acute. "Diversele propuneri ale Iranului de taxare a navelor care trec prin Strâmtoarea Ormuz sau a diverselor cabluri submarine arată că la Teheran există voci pragmatice, care realizează că economia ţării şi populaţia se află într-o perioadă de mari dificultăţi", a declarat Ozcelik.

Inflaţia anuală a crescut la 54% iar preţul unor alimente s-a dublat. O blocare completă a internetului a durat în Iran peste 80 de zile, izolând cetăţenii acestei ţări de lumea din afară. 

"În vreme ce Trump vede în câştigarea războiului o parte din moştenirea mandatului său prezidenţial, iranienii o văd ca pe o chestiune de care depinde supravieţuirea regimului şi viitorul ţării lor", a conchis Thafer.