Ce s-a întâmplat cu trupele KFOR, conduse de NATO, agresate de mulțimea revoltată în Kosovo? În mai multe comunități cu populație majoritar sârbă au fost instalați, în împrejurări încordate, primari etnici albanezi. S-a ajuns la această situație după ce foștii administratori locali din cele patru comunități, aleși de sârbii preponderenți demografic, au demisionat în semn de protest față de anumite decizii ale Guvernului de la Priștina. Ulterior, locuitorii de etnie sârbă au boicotat noile alegeri locale organizate de autoritățile centrale de la Priștina. Kosovo, a cărui populație este în proporție de 90% de etnie albaneză dar are mai multe zone cu populație sârbă compactă, și-a declarat independența în 2008. Nici Belgradul (sprijinit de Rusia și China), nici majoritatea etnicilor sârbi din Kosovo, care se consideră cetățeni ai Serbiei, nu recunosc această secesiune și, implicit, noul stat, acceptat ca atare de Statele Unite și de o mare parte din Uniunea Europeană.

Săptămâna trecută, autorităţile kosovare au pătruns cu forţa în clădirile municipale, pentru a-i escorta pe noii primari. Gestul de forță a atras Priștinei mustrări din partea Statelor Unite şi a altor aliaţi, care ceruseră anterior reţinere. 

Pe fondul tensiunilor crescânde dintre protestatarii sârbi, care au refuzat accesul albanezilor la sediile primăriilor, și poliția din Kosovo, trupe din misiunea de menținere a păcii KFOR, condusă de NATO, au fost dislocate în Zvecan, una dintre cele patru localități populate majoritar de sârbi, la aproximativ 45 de kilometri de capitala kosovară.

Luni, 29 mai 2023, 11 soldați italieni, 19 maghiari și doi din Republica Moldova, parte a misiunii KFOR, au fost răniți în confruntările cu etnicii sârbi. Comunicatul misiunii de pace vorbește despre fracturi, arsuri generate de explozivi improvizați și răni rezultate din folosirea armelor de foc. De cealaltă parte, preşedintele sârb Aleksandar Vucic a anunțat că 52 de etnici sârbi au necesitat îngrijiri medicale în urma ciocnirilor.

A doua zi, comandantul KFOR, Angelo Michele Ristuccia, declara că prezența trupelor aliate a „prevenit pericolul la care fuseseră expuse viețile” sârbilor şi albanezilor kosovari. „Ambele părți trebuie să își asume întreaga responsabilitate pentru ceea ce s-a întâmplat și să prevină orice escaladare ulterioară, mai degrabă decât să se ascundă în spatele unor narațiuni false”, a adăugat Ristuccia.

Aproximativ 3.800 de militari din 27 de țări diferite (majoritatea membre NATO) sunt staționați în prezent în Kosovo pentru misiunea KFOR (Kosovo Force). Participă state UE, vecinii Macedonia de Nord și Muntenegru și puteri NATO din afara UE precum Statele Unite, Canada, Turcia și Regatul Unit. Mai multe țări non-NATO contribuie și ele, inclusiv Republica Moldova.

În jur de 50.000 de militari au fost dislocați sub acest mandat KFOR în Kosovo, la sfârșitul războiului din 1999, pentru a menține pacea între cele două grupuri etnice - sârbii și albanezii - între care izbucnesc periodic tensiuni, uneori violente.

NATO a intervenit în Kosovo în 1999 cu scopul de a pune capăt represiunii crescânde asupra populației albaneze din ceea ce era atunci o provincie a Serbiei, parte din Iugoslavia alături de Muntenegru. Împotriva dominației sârbești izbucnise o insurgență de gherilă a populației albaneze. Alianța militară euro-atlantică a lansat la acea vreme o campanie de bombardamente aeriene care a durat 78 de zile și a sfârșit de îndată ce armata iugoslavă s-a retras din Kosovo. Mulți albanezi kosovari fuseseră deja strămutați în interior în timpul confruntărilor cu trupele Belgradului, alte sute de mii au fugit în timpul raidurilor NATO. Pe lângă problemele economice profunde provocate Serbiei, războiul a dus în cele din urmă la proteste populare masive, care au culminat cu debarcarea dictatorului sârb Slobodan Miloșevici.

Când forțele sârbe s-au retras, mulți sârbi kosovari, dar nu toți, au plecat în Serbia. Rolul KFOR a fost, printre altele, de a-i proteja pe cei rămași în Kosovo și de a sprijini efortul umanitar internațional. După încheierea războiului, Kosovo a fost administrat politic de Națiunile Unite până când, în 2008, și-a declarat independența.