Depozitul de la Cobasna se întinde pe 132 de hectare și a fost creat de sovietici în anii ’40 ca depozit de artilerie, unde, după cel de-al Doilea Război Mondial, a fost adus și stocat armament din toată Europa de Est. De facto se află sub controlul armatei ruse, fiind păzit de militarii GOTR, și este împărțit în 42 de structuri amplasate la 80-200 de metri una de alta, ceea ce ar face imposibilă o detonare instantanee. 5 depozite sunt subterane, 19 sunt parțial îngropate în pământ, iar restul sunt la suprafață.

Cantitatea reală de explozibil, rămasă la Cobasna, este de 2.800 de tone

Din cele 20.000 de tone de muniție constatate în 2006 de către inspecția de ambasadori OSCE, la Cobasna au mai rămas 2.800 de tone de explozibil distribuit în cele 42 de depozite dispersate. 80% din ce este stocat acolo reprezintă carcase metalice și ambalaje goale. 

Aceste concluzii apar într-un raport comun al Serviciului de Informații și Securitate și al Agenției de Informații Militare a Ministerului Apărării de la Chișinău. Serviciile secrete moldovenești au monitorizat mereu extragerile de armament din acel depozit păzit de militarii ruși care staționează ilegal în Transnistria. De două-trei ori pe săptămână, timp de două decenii, din depozit a fost scoasă muniție pentru instruirea militarilor din așa-zisa armată a regimului separatist de la Tiraspol și a militarilor ruși (la ora actuală au mai rămas 1300) care staționează ilegal în Transnistria. Până acum aceștia au utilizat 6.000 de tone de muniție.

Ani la rând Kremlinul, propaganda rusă, politicieni pro-ruși de la Chișinău și chiar academicieni moldoveni au alimentat mitul favorabil Rusiei că o eventuală explozie la depozitul de la Cobasna ar fi echivalentă cu explozia atomică de la Hiroshima și că ar spulbera jumătate din Republica Moldova și jumătate din Ucraina. În realitate, cantitatea de explozibil rămasă la Cobasna nu poate exploda instantaneu, pentru că este depozitată în structuri aflate la distanțe mari una de alta. Dar chiar dacă, prin absurd, asta s-ar întâmpla, calculele experților militari de la Chișinău arată că distrugerile ar fi următoarele: pe raza de 120 de metri, leziunile ar fi fatale; pe raza de 400-450 metri – explozia ar produce leziunea timpanelor; pe raza de 200 de metri – ar avea loc distrugerea totală a clădirilor; iar la 400-450 de metri ar avea loc distrugeri majore.

Este „un risc local gestionabil”

Așadar, ceea ce Kremlinul și propaganda rusă prezenta drept „Hiroshima Europei” este, de fapt, în opinia experților militari de la Chișinău, „un risc local gestionabil”. Dar este un risc redus, inclusiv pentru că la Cobasna nu a mai rămas armament greu, ci doar muniție expirată de infanterie, depozitată dispersat.

„Depozitul este un risc, dar limitat și controlabil, nu o amenințare existențială pentru regiune, așa cum a fost prezentat în mod repetat în scop geopolitic”, susține șeful SIS de la Chișinău, Alexandru Musteața. Potrivit lui, Cobasna a fost, de peste 20 de ani, un instrument de presiune folosit împotriva Republicii Moldova: „Răspunsul nostru nu este să ignorăm riscul, dar să-l explicăm corect, cu argumente verificabile. (...) Exponenții regimului separatist de la Tiraspol, unele persoane din conducerea Rusiei, dar și anumite voci autohtone ne-au vorbit despre acest risc ca despre o potențială catastrofă de proporții regionale. Instituțiile noastre au decis să răspundă acestor narațiuni nu cu alte narațiuni, ci cu date provenite din surse deschise, dar și din surse secrete umane și din analiza comunicațiilor și semnalelor electronice”, a declarat șeful Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Alexandru Musteața, în cadrul unei conferințe de presă.

„Aș vrea să mă opresc asupra unei afirmații pe care cu siguranță am auzit-o toți: aceea că o explozie la Cobasna ar putea avea forța unei bombe nucleare comparabile cu cea căzută la Hiroshima. Această afirmație provine dintr-un studiu din 2005 (studiu realizat de un grup de chimiști de la Academia de Științe a Moldovei, n .red.), citat masiv de agențiile de presă din Rusia, care evocă un cutremur de 7,5 grade (în cazul exploziei). Raportul nostru arată clar de ce această comparație este falsă. Se confundă masa totală a munițiilor depozitate cu cantitatea reală explozivă activă. O bombă precum cea de la Hiroshima echivalează cu 15.000 de tone de GNT - adică de aproximativ 1500 de ori mai puternică decât cea mai puternică muniție convențională existentă la Cobasna. Pentru ca scenariul descris în raportul din 2005 să fie real, ar trebui ca 1500 de bombe convenționale a câte 10 tone fiecare să detoneze simultan în același loc. Acest lucru este imposibil din punct de vedere tehnic la Cobasna”, susține Alexandru Musteața.

Musteață: Rusia trebuie să-și evacueze militarii și munițiile din Moldova

El a cerut Rusiei să-și retragă trupele imediat, necondiționat și pașnic din Republica Moldova, pentru că prezența lor aici este nu doar ilegală, dar și nejustificată - paza depozitelor de armament de la Cobasna fiind argumentul principal al Rusiei pentru menținerea ilegală a trupelor în regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

La summitul OSCE de la Istanbul din 1999, Rusia și-a asumat angajamentul de a-și retrage trupele și munițiile de pe teritoriul Republicii Moldova până la sfârșitul anului 2002. Acest angajament nu a fost însă îndeplinit. Singurele progrese au vizat evacuarea și distrugerea parțială a stocurilor de muniție.

În perioada 2001-2004, sub monitorizarea OSCE, aproximativ 22.000 de tone de muniții au fost evacuate în Rusia sau distruse în cuptoare de casare. Ulterior, procesul a fost blocat de partea rusă. Ultimele evaluări și vizite ale OSCE din acea perioadă indicau că, în 2006, la Cobasna mai erau stocate aproximativ 20.000 tone de muniție.