Președintele Klaus Iohannis a suferit o înfrângere amară în disputa cu guvernul social-liberal în ceea ce priveşte revocarea şefei DNA, Laura Kövesi. Curtea Constituțională a urmat punctul de vedere al guvernului, constatând existenţa unui conflict constituțional între guvern și președinte. În consecinţă, Iohannis trebuie să accepte și să dispună revocarea lui Kövesi, după cum a solicitat ministrul justiției, Tudorel Toader.

Curtea Constituțională a României a trebuit să decidă dacă președintele este obligat de legea fundamentală să pună în aplicare solicitarea ministrului justiției, sau dacă ar putea lua această decizie în mod independent și, în caz de îndoială, chiar împotriva propunerii lui Tudorel Toader.

Se pare că Valer Dorneanu, președintele CCR, un fost soldat docil al PSD - el a fost, între altele, şi președinte al parlamentului - nu și-a dezamăgit familia politică. Cu o majoritate restrânsă, instanța a decis în favoarea guvernului.

Context neclar

Contextul întregului demers este mai mult decât vag. Ministrul justiției, Tudorel Toader, a cerut demiterea procurorului pe baza unor argumente falacioase. Potrivit Constituției, numai președintele poate demite procurorul-şef al DNA la sugestia ministrului justiției. Însă pentru președintele Klaus Iohannis, motivele prezentate nu au fost suficiente pentru a o revoca pe Kövesi. În consecinţă, guvernul a depus o sesizare la CCR privind existenţa unui conflict instituţional între guvern şi preşedinţie. O acţiune care, iată, a avut succes.

Însă decizia de miercuri a Curții Constituționale nu este legată în primul rând de "cazul Kövesi", ci de viitorul statului de drept în România. Numeroși critici autohtoni, precum și autoritățile de la Bruxelles și Washington, acuză guvernul de la București că, prin revocarea procurorului-şef, o persoană apreciată, urmăreşte să anemieze lupta împotriva corupției. De la victoria electorală din decembrie 2016, PSD și ALDE, partener de guvernare al social-democraţilor, încearcă prin toate mijloacele să obţină controlul asupra justiției și să submineze statul de drept.

O primă ordonanță de urgență vizând griparea sistemului judiciar a fost retrasă la începutul anului 2017, ca urmare a demonstrațiilor în masă ale societății civile. Președintele Iohannis s-a alăturat atunci protestatarilor, semnalând că va proteja statul de drept. Cu toate acestea, pas cu pas, guvernul și-a folosit majoritatea confortabilă pe care o deţine în parlament pentru a pune şaua pe justiţie.

Fără Kövesi, DNA ar putea deveni un tigru de hârtie

Între beneficiarii "reformei sistemului judiciar" se află şi Liviu Dragnea, liderul PSD şi preşedinte al parlamentului. Fiind condamnat definitiv cu suspendare pentru fraude electorale, Constituţia îi interzice lui Dragnea să fie șef al guvernului. El face, de asemenea, obiectul unor anchete vizând fapte de corupție și spălare de bani. În afară de DNA, în acest caz au intervenit Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și procurorii brazilieni. Între altele, Dragnea este acuzat că a cumpărat o proprietate în Brazilia cu bani proveniți din infracțiuni de corupție.

Fără Laura Kövesi, aflată încă la şefia instituţiei, Direcţia Naţională Anticorupţie riscă să cadă pradă controlului politic, devenind un tigru de hârtie. Prin hotărârea pronunţată miercuri, Curtea Constituțională nu numai că şi-a pus la îndoială propria independență și s-a transformat într-un suporter al guvernului social-liberal, dar a suspendat şi regulile democratice de separare a puterilor. Reducerea puterilor pe care legea fundamentală i le conferă președintelui român, ales de popor, încalcă normele europene. România riscă astfel o procedură de sancționare de către Comisia Europeană pentru încălcări grave ale statului de drept.