1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Comemorare cu disensiuni

Magdalena Gwozdz
10 ianuarie 2020

În urmă cu 75 de ani, Armata Roșie a eliberat lagărul de exterminare de la Auschwitz-Birkenau pe care ocupanții germani l-au înființat în orașul polonez. Comemorarea evenimentului este marcată de disensiuni grave.

Intrarea în fostul lagăr de exterminare Auschwitz
Intrarea în fostul lagăr de exterminare AuschwitzImagine: picture-alliance/Zuma/D. Klamka

Președintele polonez Andrzej Duda nu va participa la comemorarea din 23 ianuarie de la Yad Vashem, Memorialului Victimelor Holocaustului, instituție oficială a Statului Israel. Pe 27 ianuarie, comemorarea de la Auschwitz, ziua eliberării lagărului de concentrare și exterminare de către armata sovietică, va avea loc fără președintele rus Vladimir Putin. Disputa dintre Polonia și Rusia cu privire la problema vinovăției din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial escaladează.

Președintele polonez Andrzej Duda poate fi văzut foarte rar alături de premierul Mateusz Morawiecki, excepție făcând situațiile de maximă importanță. Marți, când cei doi lideri de la Varșovia au apărut flancați de drapele Poloniei, NATO și UE, președintele Poloniei, Andrzej Duda, a anunțat că "nu vede niciun motiv pentru care reprezentanții Rusiei, Germaniei, Franței, Marii Britanii și Statelor Unite au permisiunea să ia cuvântul într-un astfel de loc și cu o astfel de ocazie, dar nu și președintele Poloniei".

Președintele Poloniei, Andrzej DudaImagine: Reuters/Agencja Gazeta/D. Zuchowicz

Pe 23 ianuarie, cu doar patru zile înainte de comemorările planificate la fostul lagăr de concentrare german Auschwitz-Birkenau, Israelul comemorează Holocaustul. La eveniment vor lua cuvântul reprezentanții celor patru puteri aliate victorioase, inclusiv președintele rus Vladimir Putin. Acest lucru l-a înfuriat pe președintele polonez, care, deși a fost invitat, nu figurează pe lista vorbitorilor.

În definitiv, Polonia este țara din care provin cele mai multe victime ale Holocaustului, potrivit lui Duda. Memorialul Yad Vashem, pe de altă parte, a transmis că, "dintre cele 1,5 milioane de victime ale lagărului morții de la Auschwitz-Birkenau, aproximativ 1,1 milioane erau evrei care au fost uciși doar pentru că erau evrei, indiferent de țara de origine".

Cuvintele lui Putin

Disputa privind dreptul de a vorbi în Israel vine într-un moment în care discuțiile despre interpretarea istoriei s-au intensificat. La sfârșitul lunii decembrie, Vladimir Putin a relativizat Pactul Hitler-Stalin, pactul de neagresiune germano-sovietic, prin care Germania nazistă și Uniunea Sovietică au împărțit Polonia și alte țări între ele. Potrivit lui Putin, Polonia ar fi fost parțial responsabilă de război, conducerea sa politică ar fi fost antisemită, Jozef Lipski, ambasador polonez în Germania până în 1939, "un porc antisemit".

Și din acest motiv, ideea ca președintele polonez să rămână tăcut după declarațiile lui Putin este de neînțeles, spune Varșovia. Acuzațiile liderului rus reprezintă o "denaturare a adevărului istoric" și o încercare de a "umili poporul polonez".

Într-un interviu acordat DW, istoricul britanic Roger Moorhouse critică faptul că Rusia ar încerca să își glorifice istoria. "Fiecare țară are o viziune selectivă asupra istoriei sale, dar aceasta este o încercare de a o falsifica în mod activ".

Urmări ale "Legii Holocaustului"

Președintele Rusiei, Vladimir PutinImagine: AFP/M. Klimentyev

Acum câteva luni, publicația liberală poloneză "Kultura liberalna" scria că Polonia și Israel au practic idei similare asupra interpretării istoriei. "Ambele țări concurează între ele pentru a-și prezenta suferințele drept unice".

În martie 2018, în Polonia a intrat în vigoare așa-numita "Lege a Holocaustului". Potrivit acesteia, oricine blamează "Polonia" pentru crimele comise de germani în perioada nazistă s-ar putea confrunta cu o pedeapsă cu închisoarea de până la trei ani.

Legea a provocat indignare în Israel. La a 73-a aniversare a eliberării Auschwitz-ului, ambasadoarea israeliană în Polonia a declarat că legea face imposibilă afirmarea adevărului despre Holocaust. În acest sens, ea a abordat un aspect pe care mulți îl ignoră, respectiv că au existat cazuri de colaborare cu naziștii inclusiv în Polonia și că unele dintre ele sunt documentate, cum ar fi cazul Jedwabne, unde în iulie 1941 a existat un pogrom al cetățenilor polonezi împotriva rezidenților evrei.

Cu toate acestea, cele mai frecvente nume care apar pe lista "drepților între popoare" de la Yad Vashem sunt cele poloneze. Aproape niciun alt popor nu a ajutat evreii la fel de des în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial ca polonezii. Oamenii care au ajutat evrei și-au riscat propria viață, dar și pe aceea a propriei familii.

"Hall of Names" la Yad VashemImagine: picture-alliance/Dumont/E. Wirba

În cele din urmă, "Legea Holocaustului" a fost atenuată, însă problema antisemitismului nu a dispărut. Anul trecut, ministrul israelian de externe, Israel Katz, i-a supărat pe mulți afirmând: "Polonezii sug antisemitismul odată cu laptele de mamă". Inclusiv aceste declarații controversate ar putea juca un rol în decizia lui Duda de a nu merge la Yad Vashem pe 23 ianuarie.

Cine va reprezenta Polonia?

Potrivit ministrului de externe polonez Jacek Czaputowicz, Polonia va trimite la Ierusalim un alt reprezentant. Fără a preciza despre cine este vorba, oficialul polonez a declarat la postul privat de televiziune Polsat că persoana care va participa la comemorare "va asculta și poate chiar va lua cuvântul".

Czaputowicz a atras atenția asupra unor legături pe care le consideră "evidente" între organizatorii israelieni ai conferinței și Rusia: "Israelul este interesat de relațiile bune cu Rusia". Rusia este importantă în Siria, într-o regiune de mare însemnătate pentru securitatea Israelului, a precizat Czaputowicz.