Concluziile sociologilor de la Universitatea din Tel Aviv în legătură cu recurenţa antisemitismului la nivel mondial sunt îngrijorătoare. Numărul actelor de violenţă care i-au vizat pe evrei sunt în creştere. Cu precădere europenilor ar trebui să le fie ruşine că, tocmai în occident, evreii încep să se teamă din nou. Antisemitismul înfloreşte mai ales în Franţa şi Marea Britanie, şi nu de ieri, de azi, ci de ani de zile. Apogeul urii împotriva evreilor a fost atins anul acesta, cu ocazia atentatelor de la Paris şi Copenhaga.

Vremea marşurilor şi discursurilor de solidaritate a trecut, iar acum ele trebuie urmate de fapte concrete. Pe de-o parte trebuie depuse toate eforturile pentru protejarea instituţiilor evreieşti. Pe de altă parte trebuie sprijinit procesul de educaţie, mai ales în rândul tinerilor musulmani, astfel încât ura iraţională împotriva evreilor să poată fi combătută de la rădăcină exact într-unul din mediile în care aceasta ia naştere.

Politicienii europeni au făcut eforturi considerabile în ultimii ani pentru a aduce în spaţiul public aceste chestiuni deosebit de importante. Au existat conferinţe, întâlniri şi au fost gândite proiecte, însă aceste activităţi politice nu au fost prezentate şi explicate cu succes în spaţiul public.

Grupuri diferite de făptaşi

Acest insucces se explică, desigur, prin diversitatea motivelor care stau la baza actelor de violenţă îndreptate împotriva evreilor, dar şi prin existenţa mai multor categorii de făptaşi.

În vreme ce, în Franţa, premierul Valls dă vina cu precădere pe musulmani, în Germania cele mai multe fapte de violenţă împotriva evreilor sunt orchestrate de extrema dreaptă. În Occident au loc mai multe violenţe împotriva evreilor chiar decât în estul continentului european, unde există masive prejudecăţi în legătură cu evreii.

În Turcia, însuşi preşedintele Erdogan s-a remarcat prin declaraţii antisemite. În alte ţări, partidele de extremă stângă, prin abordarea unilaterală a conflictului din Orientul Apropiat, pun umărul la înmulţirea şi consolidarea acestor prejudecăţi. Funcţionarii evrei au atras atenţia în mai multe rânduri că partidele populiste de dreapta, mai ales în Ungaria şi în Slovacia, vor fi din ce în ce mai puternice. Mai nou, specialiştii constată şi o radicalizare accentuată a populaţiei musulmane. Prin urmare, găsirea unei soluţii nu poate fi simplă.

Antisemitismul a luat amploare în Europa mai ales anul trecut, cu ocazia confictului armat din Fâşia Gaza. La fel s-a întâmplat şi în 2009, tot după o operaţiune a statului evreu în această regiune. La acea vreme, numărul acţiunilor de natură antisemită a fost chiar mai mare decât cel din 2014. Din acest punct de vedere, politicienii europeni sunt chemaţi să acţioneze în aşa fel încât, critici fie ele şi îndreptăţite la adresa guvernului israelian, să nu se transforme într-o ură generală împotriva statului evreu. Desigur că se poate protesta faţă de acţiunile israeliene din Fâşia Gaza, însă a acuza toţi evreii de rele şi a le dori să "moară gazaţi", aşa cum s-a întâmplat în timpul zecilor de demonstaţii din Europa, depăşeşte orice limită suportabilă.

Iată cum, la 70 de ani de la Holocaust, sunt reînviate prejudecăţi vechi de când lumea împotriva evreilor. În multe societăţi europene, arată cercetătorii de la Tel Aviv, antisemitismul este prezent în 20 la sută din populaţie, cifra fiind şi mai mare în cazul musumanilor şi a extremiştilor de dreapta. Faptul că în alte colţuri ale lumii există şi mai mulţi oameni care urăsc evreii nu este nimic altceva decât o tristă amăgire pentru europeni. În Orientul Apropiat, unde părerile anti-evreieşti sunt diseminate cu ajutorul presei şi al unor instituţii publice, numărul celor care detestă evreii este considerabil mai ridicat.

Emigrarea evreilor nu este o soluţie

Tocmai de aceea, multe organizaţii evreieşti au cerut membrilor lor ca, în unele regiuni din Europa, să nu mai spună că sunt evrei. De altfel, premierul israelian le-a cerut de mai multe ori evreilor europeni să emigreze în Israel. Acest lucru este într-adevăr dureros, dacă ţinem cont că minoritatea evreiească face parte din Europa de sute de ani. Politicienii europeni au promis că vor face orice efort necesar pentru a oferi evreilor o viaţă sigură. Din păcate, statisticile realizate de Universitatea din Tel Aviv arată o imagine complet diferită. Este absolut necesar ca promisiunile să fie urmate de fapte concrete.

Situaţia actuală încă nu poate fi sub nicio formă comparată cu cea din anii '30, când violenţele împotriva evreilor au fost promovate şi chiar organizate de către statul german. Însă, în Franţa, numărul evreilor care emigrează creşte constant. Exodul acestora nu poate fi răspunsul adecvat la problemele care erodează societăţile europene.