Rar i-a mai văzut cineva pe liderii europeni atât de aproape de o cădere nervoasă ca acum. Președintele Parlamentului European Martin Schulz și-a exprimat frustrarea prin oferta de a se deplasa personal în Grecia pentru a milita în rândul cetățenilor pentru DA la referendumul de duminică. Schulz a încercat fără succes să descopere o punte între expirarea programului de ajutorare, în noaptea de marți spre miercuri, și votul popular de duminică din Grecia, de la care se așteaptă să decidă soarta acestei țări în cadrul UE.

Alexis Tsipras a sunat și el la Bruxelles pentru a cere ajutor. Dar cum ar putea să meargă așa ceva? Ar trebui oprit ceasul, ar trebui anulate reguli și tratate juridice? Zona euro nu mai pare dispusă să danseze pe muzica grecilor. Tsipras ar fi putut să organizeze referendumul și în urmă cu patru săptămâni, dacă ar fi vrut. Atunci ar fi avut încă destul timp la dispoziție.

Sfârșit pentru prietenii Greciei

Martin Schulz s-a numărat în ultimele luni printre partenerii de dialog preferați ai premierului elen Alexis Tsipras. El a pledat mereu pentru înțelegere în dosarul elen, și-a făcut mereu timp pentru noul prim-ministru grec, pe care a încercat să-l inițieze în labirintul politic european. Dar Tsipras a avut de la bun început alte planuri, după cum se vede. Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită - zicala se aplică se pare și în UE.

Și mai greu este pentru cel mai mare prieten al Greciei, președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker. El l-a tratat mereu foarte bine pe Tsipras, i-a întins covorul roșu și a petrecut ore în șir, zile și nopți, negociind cu echipa guvernului grec. Juncker a militat mereu pentru relaxarea condițiilor în programul de reformă pentru Grecia. Acum Juncker a rămas singur ca un amant părăsit.

Unii miniștrii de Finanțe din zona euro au părut aproape ușurați la sfârșitul săptămânii trecute, când a devenit destul de clar că psihodrama elenă se apropie de final. Juncker a părut însă de-a dreptul îmbolnăvit. Și el și-a dat seama că executivul de la Atena nici nu vrea măcar să ajungă la un acord. Mulți la Bruxelles suspectau demult deja acest lucru. La sfârșitul săptămânii trecute, părțile se apropiaseră atât de mult de un compromis încât la final a fost de neexplicat de ce Tsipras a refuzat oferta. Referendumul a fost ultima sa soluție.

Tsipras păcălește UE și pe greci

Președintele Comisiei a rămas singur în ploaie cu bunăvoința sa și apelurile la solidaritate. S-a implicat prea mult, probabil cu speranța că la sfârșit va fi considerat salvatorul Europei, ceea ce i-ar fi consolidat puterea. Acum el arată epuizat, trist, învins. Dar nu poți să-i ajuți decât pe cei care vor să fie ajutați. Și nici nu poți obliga un guvern să le explice cinstit cetățenilor săi în ce constă acordul de compromis negociat cu partenerii europeni. Pe buletinul de vot duminică grecii sunt chemați să se pronunțe cu privire la un document despre care nu știu nimic, despre care nu au primit nicio explicație de la guvernul lor. Alături se află căsuța pentru NU iar executivul elen a arătat clar că pe aceasta o vrea bifată.

Zona euro va supraviețui

Acum cancelariilor europene nu le mai rămâne decât să facă apel la greci să voteze pentru un viitor al țării lor în cadrul uniunii monetare. Probabil că nu este o strategie bună ca referendumul să fie prezentat ca o decizie ultimă privind soarta Greciei. Dacă NU va fi răspunsul majorității grecilor, revenirea la masa negocierilor va fi însă mult mai dificilă. În joc este de fapt viitorul Greciei, pentru că zona euro va supraviețui și fără această țară: piețele financiare au reacționat de ultimele săptămâni de tensiuni, dar nu extrem.

Statul grec este în pericol. Cum se va finanța în continuare Atena? Cum va fi stabilizat sistemul bancar elen, aflat de facto demult în faliment? Cum se va reporni economia, după săptămâni de stagnare? Din ce va trăi țara? Partidul de guvernământ Syriza nu are răspuns la niciuna din aceste întrebări. Atena se poate baza pe ajutoare de catastrofă de la Bruxelles. Dar acesta să fie viitorul grecilor celor mândri: pachete de ajutoare de la Bruxelles?

Martin Schulz spune bine: cu euro sau fără euro, aceasta este întrebarea duminică. Ar fi un răspuns rațional ca grecii să spună DA la acest vot. Decizia le aparține și nu știm cât de conștienți sunt de importanța ei.