În primul rând, populiştii de dreapta din formaţiunea Alternativa pentru Germania (AfD) nu au nimic, dar absolut nimic, de oferit pentru rezolvarea problemelor ţării. Singurul lor subiect: refugiaţii sunt de vină pentru tot. Nu spun nimic când participanţii la demonstraţiile lor execută salutul nazist sau când restaurantele evreieşti sunt atacate. Alte subiecte precum lipsa locuinţelor de închiriat nu-i preocupă.  

AfD în preferinţele electoratului din estul Germaniei

Dar în cel mai nou sondaj ARD (un relevant barometru de opinie, realizat de institutul demoscopic infratest dimap) populiştii din AfD se află pentru prima oară înaintea celui mai vechi partid din Germania, SPD. Şi aceasta este numai o secvenţă dintr-o continuă evoluţie. Conform anumitor sondaje, în estul ţării, Alternativa pentru Germania ar ocupa deja chiar primul lor în preferinţele alegătorilor.    

Şi, totuşi, 82% dintre germanii chestionaţi în cadrul sondajului ARD nu s-au decis în favoarea populiştilor de dreapta. O scurtă privire peste hotare arată că Germania încă nu se aliniază noului trend. În Italia, populiştii sunt la putere, Ungaria şi Polonia sunt conduse de naţionalişti. Iar la Washington se dezlănţuie Donald Trump. 

Toţi alegătorii AfD sunt extremişti de dreapta?

Aşadar doar 18% dintre germanii intervievaţi ar vota Alternativa pentru Germania. O formaţiune ostilă democraţiei, străinilor, fără niciun strop de empatie faţă de minorităţi. Au toţi alegătorii AfD aceste convingeri? Cu siguranţă, nu. Deja este destul de rău dacă mii de cetăţeni se alătură unei coloane de demonstranţi care-l preamăreşte pe Hitler şi care vrea să ia cu asalt statul, cum s-a întâmplat la Chemnitz.

Dar este şi un semn că oamenii nu mai găsesc niciun loc în care să-şi poată vărsa furia şi frustrarea. Fiindcă nu este vorba numai despre refugiaţi şi problemele legate de convieţuire, ci şi despre apreciere, respect, sentimentul că nu sunt luaţi în serios atunci când, într-o lume tot mai nesigură, teama lor creşte.

De multă vreme încoace toate formaţiunile politice din Germania neglijează probleme importante: lipsa locuinţelor de închiriat, inechitatea socială. Indiferent unde-n lume, de-a lungul istoriei, mereu au existat unii care au profitat de starea de spirit a populaţiei. În Germania postbelică, la început numai în RFG, a fost diferit. Pe fondul trecutului nazist, majoritatea germanilor a optat pentru echilibru, reţinere, pentru dezbateri care să nu polarizeze. Acum este diferit. Irascibilitatea se simte peste tot pe străzi, în oraşe.       

Democraţii trebuie să reflecteze

Partidele vechi alimentează această stare: se ceartă luni în şir fără să găsească o soluţie reală în politica privind acordarea azilului. Şi nu spun că în guvern există de multă vreme un consens pentru a închide practic graniţele Europei. Fiecare sesizează că este vorba despre achitarea unor poliţe personale între cancelara Merkel şi criticii din propriile sale rânduri, cu precădere bavarezii din CSU. Iar noi, jurnaliştii, nu reuşim deloc să nu legăm electoratul AfD de extrema dreapta şi să îi şi etichetăm ca atare.

Acum este nevoie ca societatea să reînveţe să dialogheze. Politicienii rezonabili din toate partidele trebuie să ia cuvântul şi să apere democraţia. Iar jurnaliştii vor fi nevoiţi să-şi amintească de un vechi şi bun principiu al meseriei: să relateze. Nu să fraternizeze cu o cauză, oricât de bună ar fi ea.  

Autor: Jens Thurau / CS