Există câteva schimbări în Germania ultimului an. Să începem cu vestea proastă: rasismul este în creştere în Germania. Populiştii de dreapta de la Alternativa pentru Germania (AfD), care pierduseră teren înaintea crizei refugiaţilor, profită acum de pe uram fricii germanilor în faţa maselor de azilanți. Între timp, 15 procente dintre alegătorii din întreaga republica federală preferă AfD. La cele mai recente alegeri pentru Bundestag, partidul nu a reuşit să depăşească pragul de 5 procente, pentru a-şi asigura intrarea în Parlament. Altfel se prezintă situaţia astăzi. Xenofobia este la modă în Germania.

Refugiu pentru politicieni de centru

Faptele trebuie analizate însă în context european: în Franţa şi Bulgaria, de exemplu, populiştii de dreapta au intrat în Parlament cu peste 20 la sută din totalul voturilor exprimate, iar în Ungaria şi Polonia formează chiar guvernul. În Marea Britanie, xenofobii de la UKIP au pornit scânteia ieşirii britanicilor din UE. Comparativ cu tot mai naţionalistele state din estul Europei, Germania rămâne un refugiu pentru politicienii de centru şi pentru stabilitate.

Atitudinea germanilor faţă de cancelara lor s-a schimbat: popularitatea ei este în cădere liberă. Mulţi germani sunt nemulţumiţi de abordarea crizei refugiaţilor. Pe de altă parte, rezultatele obţinute de Uniunea de guvernare rămân stabile. Pe plan extern, cancelara se bucură în în continuare de apreciere. Chiar dacă politica ei privind refugiaţii nu este bine văzută, părerea ei rămâne importantă în multe alte chestiuni, precum recent în cazul Brexit-ului. Gestul umanitar de a-i primi cu braţele deschise pe refugiaţi este onorat nu doar de preşedintele SUA, Barack Obama: "Germania este de partea bună a istoriei".

Creşte frica de atacuri teroriste

Politica ei se bucură de recunoaştere şi în Africa sau Orientul Apropiat: pentru că Germania a trecut de la vorbe la fapte şi i-a primit pe oamenii aflaţi la ananghie. Atitudinea germanilor faţă de refugiaţi s-a schimbat. După valul iniţial de entuziasm, deziluziile îşi fac tot mai des simţită prezenţa. Incidentele din noaptea de Revelion, atacurile motivate islamic de la Ansbach şi Würzburg au alimentat teama germanilor în faţa terorismului islamist, chiar dacă ambii atentatori se aflau în Germania cu mult înainte de deschiderea graniţelor din septembrie 2015 sau dacă cei mai multţi dintre cei care le-au agresat pe femeile de la Köln nu sosisseră în Germania cu statut de refugiat.

Astăzi ştim însă că islamiştii s-au folosit de valul necontrolat de refugiaţi pentru a intra nestingheriţi în Germania. În ciuda tuturor acestor lovituri, în Germania mai există încă oameni dispuşi să ajute. Cetăţenii se implică acolo unde pot: predau germana micuţilor, găzduiesc minori neînsoţiţi sau îi ajută pe adulţi să îşi găsească un loc de muncă. Fără implicarea miilor de voluntari, organizarea ar fi avut serios de suferit. În Germania niciun azilant nu a fost nevoit să doarmă pe stradă. Majoritatea celor ajunşi aici beneficiază de condiţii mai bune decât înainte. Această mobilizare generală a cetăţenilor îndreptăţeşte Germania să se considere ca fiind o poveste de succes.

Marile provocări de abia urmează

Societatea are nevoie de multe măsuri de integrare, pentru a facilita accesul copiilor la şcoală şi al adulţilor în câmpul muncii. Pentru toate este nevoie de bani şi nu sunt puţine dezbaterile în care invidia primează şi care amenință liniştea societăţii.

În același timp însă, criza refugiaţilor oferă şansa reanalizării şi reaprecierii valorilor comune. E necesar să fie de la sine înţeles că refugiaţii care primesc dreptul de a rămâne trebuie să înveţe germana, să respecte valorile unei societăţi libere şi democrate, să recunoască prioritatea Constituţiei în faţa Bibliei, Koranului şi a altor Sfinte Scripturi şi să respecte egalitatea în drepturi dintre bărbaţi şi femei. Încălcarea legii trebuie pedepsită imediat iar expulzarea străinilor condamnaţi să fie finalizată mai repede decât în prezent.

E nevoie de solidaritate

Da, criza refugiaţilor i-a scos din zona de confort pe germani şi i-a pus în faţa unor provocări serioase. Dar a creat şi şanse. Vestea bună e că multiculturalitatea are potenţial, dacă refugiaţilor li se creează sentimentul de apartenenţă la Germania. Astfel, ei se vor implica activ în viaţa societăţii. Dacă ar fi să luăm în considerare şi numai banii pe care îi trimit acasă refugiaţii, atunci sumele ar depăşi nivelul pe care Germania îl plăteşte cu titlul de ajutor de dezvoltare.

Dacă germanii nu consideră că refugiaţii înşişi sunt problema, şi analizează în mod realist situaţia, dacă realizează că solidaritatea faţă de oamenii aflaţi la ananghie întâreşte societatea, atunci vor putea privi înapoi cu mâdrie mulţumiţi că Germania s-a schimbat.