În fiecare an, Organizaţia Europeană pentru Cooperare şi Dezvoltare (OECD) prezintă un studiu internaţional comparativ. În ultimii ani, rezultatele nu erau deloc îmbucurătoare pentru Germania: prea puţini bani, prea puţini studenţi, prea slab pregătiţi elevii. Cel mai recent raport schimbă însă perspectiva. Ca prin minune, elevul problemă Germania ajunge acum printre primii din clasă. Şi aceasta în condiţiile în care testate au fost 34 de state membre ale OECD, plus zece alte ţări, printre ele numărându-se elevi model precum Canada sau Finlanda, dar şi economii emergente: China şi Africa de Sud.

Germania progresează în aproape toate domeniile, începând de la educaţia celor mai mici. Chiar dacă numărul locurilor în grădiniţe rămâne insuficient, trendul este pozitiv. Numărul copiilor de doi ani înscrişi în sistemul educaţional de stat sau privat este în continuă creştere. Ceea ce permite părinţilor să lucreze mai mult. Copiii din familii de migranţi sau de refugiaţi pot învăţa mai repede şi mai bine germana. Familiile care, din motive religioase, culturale sau de altă natură, renunţă să îşi înscrie copiii într-o formă educaţională reduc acestora şansele absolvirii unei şcoli.

Lipsa specaliştilor va fi, în curând, de domeniul trecutului

Nimeni nu se îndoieşte de faptul că educaţia este intrinsecă în procesul de integrare în societate. Discuţiile se nasc atunci când e vorba de alegerea unei forme de învăţământ. Des invocata lipsă a specialiştilor, matematicienilor, cercetătorilor şi a inginerilor va fi de domeniul trecutului în viitorul apropiat, dacă ţinem cont de rezultatele studiului prezentat de OECD. În Germania, nu mai puţin de 40 la sută din tineri aleg unul din aceste domenii. În alte ţări, doar 26 la sută din tineri se decid să practice una din specialităţile care se confruntă acum cu lipsa personalului.

Mai sunt însă şi alte motive care ar trebui să estompeze teama angajatorilor privind lipsa experţilor. Dintre tinerii refugiaţi, mulţi au pregătire în aceste domenii, iar în interiorul pieţei de muncă din UE salariaţii dau dovadă de multă flexibilitate. Germania se poate ajuta şi singură, dat fiind sistemul dual de pregătire. Combinaţia între teorie (şcoală) şi practică (în câmpul muncii) funcţionează bine. Şi aici studiul OECD are dovezi îmbucurătoare: la finalul pregătirii, cei mai mulţi tineri îşi găsesc imediat un loc de muncă. Şomajul redus în rândul tineretului nu ar fi posibil fără un sistem educaţional bine pus la punct.

Facultatea nu este deloc obligatorie

În ciuda notei finale bune, realizatorii studiului cred că există loc de mai bine. Doar 2,7 milioane de studenţi înscrişi la universităţile din Germania sunt prea puţini. În alte state, cota înscrierilor în învăţământul superior este mai mare, în timp ce în Germania mulţi renunţă ulterior la studii. Primul argument este atacabil: pentru că, se ştie bine, cantitatea nu înseamnă calitate. Al doilea argument, referitor la întreruperea studiului, ar trebui însă să dea de gândit. El poate fi interpretat şi ca semn al orientării tineretului. Prima variantă nu este mereu şi cea mai bună. De ce să nu aleagă atunci o altă specializare sau să schimbe cu totul direcţia şi să renunţe la studiile superioare?

Deşi economiştii s-ar putea plânge de costurile prea mari ale indeciziei, la nivel social ele sunt suportabile. Cine leagă educaţia de criterii economice şi de piaţă, gândeşte doar pe termen scurt. Specialiştii care trebuie să intre rapid în câmpul muncii nu sunt întodeauna cei mai buni. Pentru astfel de variante, raportul plin de cifre al OECD nu are prea mare valoare.

Politicienii şi cei interesaţi de asemenea teme trebuie să analizeze rezultatele relaxat şi responsabil. Întocmai ca şi critica privind investiţiile mult prea mici ale Berlinului în educaţie. Mai important este cum sunt investiţi banii. Actualul studiu al OECD atestă că investiţia este rentabilă. Un motiv de bucurie pentru germani.