Cancelara nu este faimoasă pentru discursurile ei emoționale. De aceea, anunțurile din anumite părți ale presei, cum că Angela Merkel ar urma să susțină "un discurs la adresa națiunii", ne-au indus în eroare.

Ca de obicei în astfel de ocazii, Merkel a analizat cele petrecute. Doar formatul a fost altul - conferința sa anuală de presă în care își prezintă bilanțul, o întâlnire cu presa ținută mai devreme decât era prevăzut, din cauza violențelor de săptămâna trecută din Germania.

Totuși, lumea se aștepta la altceva de data aceasta. Primele atentate islamiste în Republica Federală i-au speriat pe mulți germani. De asemenea, în contextul atacurilor comise chiar de refugiați, întrebarea dacă a fost o decizie înțeleaptă să îi primești în țară necondiționat pe atât de mulți dintre ei, fără să controlezi de la început fluxul acestora.

Nu doar în rețelele sociale se dezbate acerb această chestiune - o fac și muncitorii din atelier, poștașii sau oamenii de la țară. Nu toți, dar mulți. Și nu doar cei care susțin AfD, cei mai duri critici ai politicii lui Merkel privind refugiații.

Nu ajunge să fie corect

În cele 90 de minute ale conferinței de presă cu jurnaliștii din Berlin, Merkel a adresat prea puțin aceste aspecte emoționale. Chiar dacă deciziile politice e bine să fie luate dincolo de sentimente de teamă, așa cum a spus ea.

Este corect și faptul că e nevoie de numeroase etape individuale pentru a rezolva probleme complexe, că s-a făcut deja mult în vederea îmbunătățirii legislației privind azilul în Germania și Europa.

Dar în aceste vremuri tensionate, ar fi fost bine ca Merkel să-și arate mai mult latura sentimentală. A ratat această ocazie. În discursul ei, în răspunsurile la întrebările jurnaliștilor au lipsit acele punți de legătură pe care ar fi trebuit să le construiască pentru a potoli polarizarea crescândă dintre susținătorii și criticii politicii ei privind refugiații.

Poate că ar fi trebuit să ridice tonul, să dea cu pumnul în masă, ca să semnalizeze că Ajunge!. Planul său în nouă puncte, prezentat la conferință, a fost doar un set rece de măsuri politice, fără apel sentimental.

AfD exultă

Pe finalul conferinței, doi jurnaliști străini, din Polonia și Olanda, au încercat să facă apel la emoțiile doamnei cancelar. Au întrebat-o ce ar răspunde dacă cineva i-ar spune pe stradă că decizia ei de a-i primi cu brațele deschise pe atâți refugiați este de vină pentru atentatul terorist din Würzburg. Merkel a răspuns că ignorarea responsabilității umanitare ar fi avut consecințe foarte rele pentru Germania.

De ce nu s-a deplasat la Würzburg sau la Ansbach - a fost o altă întrebare. Cancelara a răspuns că decide mereu de la caz la caz. De data aceasta a decis să participe la ceremoniile de doliu de la sfârșitul săptămânii de la München.

Răspunsuri corecte în litera lor, dar întrebările parcă ar fi așteptat mai multă empatie din partea șefei guvernului.

În rețelele sociale, AfD a exultat după ieșirea la rampă a cancelarei. Dacă susținătorii doamnei Merkel au fost convinși de prestația ei, tot așa criticii cancelarei s-au simțit justificați în reticența lor. Angela Merkel a declarat că a vrut să-i convingă pe alegătorii AfD să își schimbe orientarea politică, făcând în acest demers apel la rațiune și fapte. Faptele singure nu sunt însă de ajuns.