Pauza de vară în politica europeană s-a încheiat. Noul sezon politic, marcat de numeroase incertitudini, începe în forță cu summitul în trei de pe insula italiană Ventotene. Muntele de probleme cu care se confruntă Francois Hollande, Angela Merkel și Matteo Renzi (reuniți pe o insulă simbolică de lângă Napoli) este la fel de înalt precum Vezuviul și exploziv ca un vulcan.

Șefii celor mai mari țări din UE vor discuta despre șomajul tot mai ridicat și reformele economice palide din sudul Uniunii, precum și despre politica prea rigidă a nordului privind datoriile. Președintele Franţei, cancelara germană și premierul italian caută de asemenea o soluție pentru organizarea cât mai neproblematică a părăsirii blocului comunitar de către Marea Britanie. Este nevoie de o poziție comună solidă la negocierile cu britanicii, după ce aceștia au lăsat impresia în timpul vacanței de vară că ar vrea să tărăgăneze tot mai mult ieșirea din Uniune, după votul pro-Brexit din iunie. Sunt cei trei lideri dispuși să limiteze libertatea de mișcare în interiorul pieței unice pentru a salva relațiile economice cu Londra?

Hollande ar dori o abordare fermă, pentru a-i ține la respect pe euroscepticii de la el din Franța. El se află deja aproape în campanie electorală pentru alegerile prezidențiale din mai 2017. Principala sa grijă o reprezintă combaterea terorismului islamist. Cancelara Merkel ar putea servi ca eventuală mediatoare. Ea ar urmări să rezolve crizele europene cum a făcut-o mereu, prin cedări și compromisuri. Și ea se confruntă cu alegeri pentru postul său, tot în 2017, iar acasă popularitatea ei și a Europei sunt în cădere liberă.

Renzi vrea politică bugetară mai relaxată

Premierul italian urmărește la acest mini-summit o agendă complet proprie. Vrea să dea o lovitură de imagine, să se proiecteze drept un lider puternic: în noiembrie are loc în Italia un foarte important referendum privind Constituția. El trebuie să le dovedească scepticilor italieni că UE dansează și după cum cântă el. Primul aspect: mai mult spațiu de manevră în domeniul fiscal-bugetar. Renzi nu își dorește o UE "germană". Asta a anunțat deja cu mult înainte de Brexit. După Brexit, este cu atât mai important pentru el să-și impună punctul de vedere în această chestiune.

O treime din electoratul italian s-a pronunțat pentru formațiunea eurosceptică "Mișcarea Cinci Stele". Contra-răspunsul lui Renzi este această reuniune la nivel înalt convocată pe insula Ventotene, care odinioară servea drept închisoare. "Declarația din Ventotene", redactată în 1941 de socialiștii și comuniștii aflați în detenția fasciștilor, este considerată de italieni drept factorul declanșator al viitoarei unități europene. Pe această bază ar dori Matteo Renzi să fie întemeiată o nouă Europă a valorilor comune, o Uniune reînnoită. Rămâne de văzut cât de interesați de această direcție sunt oaspeții săi din Germania și Franța.

Impasul pactului privind refugiații

Mult mai greu îi va fi să-i convingă să schimbe direcția pe toți liderii celorlalte 27 de țări comunitare. Reuniunea în trei de la Napoli este un fel de pregătire la summitul special al UE din septembrie, care va avea loc în capitala slovacă Bratislava. Membrii din est ai Uniunii doresc restrângerea atribuțiilor Bruxelles-ului și o renaționalizare. Sunt programate practic conflicte majore de opinie. Problema majoră este încă nerezolvata criză a refugiaților. Acordul dubios cu Turcia de preluare a refugiaților ar putea să își piardă în curând valabilitatea. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan este imprevizibil, mai ales după tentativa eșuată de puci de la Ankara. Dacă UE nu va ridica în octombrie vizele de călătorie pentru cetățenii turci, blocul comunitar va trebui să găsească o soluție alternativă la criza refugiaților.

Soluție greu de găsit pe moment. Închiderea granițelor și abandonarea problemei în mâinile Greciei și Italiei nu reprezintă o soluție pe termen lung. Stabilirea unui cadru de migrație legală și repartizarea solicitanţilor de azil în țările UE par imposibile. Cancelara germană trebuie să vină cu ceva, pentru că numele ei, credibilitatea sa și puterea de convingere sunt legate acum strâns de problema refugiaților. Dacă Merkel nu rezolvă această problemă, își va pierde rolul conducător în UE și probabil și funcția în Germania.

Pe lângă dificultățile interne ale UE, blocul comunitar trebuie să reacționeze și la crizele externe din vecinătatea sa. Războiul sirian, una din cauzele crizei refugiaților, s-a acutizat. Tensiunile dintre Ucraina și Rusia se întețesc.

Polonia trebuie să rămână la bord

Mini-summitul ar putea genera el însuși noi tensiuni. Dacă ar fi vorba cu adevărat de pregătirea summitului european din septembrie, atunci ar fi fost necesară și invitarea Poloniei, cel mai mare stat dintre nou-veniții în Uniune. Guvernul național-conservator de la Varșovia riscă o veritabilă ruptură a relațiilor cu UE, din cauza problemelor sale interne privind Curtea Constituțională. O eventuală prăbușire a relațiilor cu Varșovia trebuie împiedicată cu orice preț, altfel criza de sens a Uniunii capătă dimensiuni și mai mari.

Sau să fie reuniunea de la Ventotene de fapt startul unei noi organizări, o revenire la Europa țărilor fondatoare, cele care au semnat tratatul din 1957 de la Roma? Soarta Uniunii, așa cum o știm acum, este incertă. Până în martie 2017, la aniversarea a 60 de ani de la semnarea documentelor amintite, planificarea noului proiect european ar trebui finalizată. Având în vedere cu câte crize se confruntă, liderii europeni sunt deja în criză de timp.