Dimpotrivă, blocul său, Likud-Beitenu a obţinut doar 31 mandate, cu 11 mai puţine decât în 2009. Nici în tabăra sa naţionalistă de dreapta, din care fac parte noul partid de extremă-dreapta "Casa Evreiască" şi ambele partide ultra-ortodoxe, rezultatul electoral nu a fost cel dorit, acestea obţinând doar 60 de mandate din totalul celor 120 din parlamentul de la Ierusalim.

Pe de altă parte, cu doar 30 de locuri în parlament - fără partidele arabe - aşa-numitul bloc de centru-stânga nu poate mişca mare lucru pe scena politică. Atât Partidul Muncii, condus de Shelly Yachimovich, cât şi noua formaţiune politică a fostului ministru de externe Zippi Livni au obţinut scoruri electorale cu mult sub aşteptări. De asemenea, Partidul Kadima, care formase în urma alegerilor anterioare cel mai mare grup parlamentar, a pierdut două mandate.

Însă câştigătorul scrutinului din Israel este un om care nu aparţine nici unuia dintre blocurile politice: Yair Lapid, fost moderator de televiziune. Partidul său de centru, Yesh Atid (Există un viitor) s-a clasat pe locul 2, cu 19 locuri în noul Knesset.

Şi totuşi, în pofida rezultatului surprinzător obţinut de chipeşul Lapid, fiu al unor părinţi celebri, jurnalist cunoscut şi scriitor, nimeni nu pare să ştie pentru ce anume militează acesta. Poate că nici el însuşi nu ştie.

În timpul campaniei electorale, Lapid a evitat să ofere răspunsuri clare la întrebări care priveau politica ţării. Conform propriilor spuse, el n-ar fi nici de stânga, nici de dreapta, ci luptă pentru dreptate socială şi pentru consolidarea economiei, împotriva corupţiei şi pentru schimbarea mentalităţilor din politică pe care le găseşte învechite.

Partidul este creat după chipul şi asemănarea lui şi aproape nici unul dintre oameni care au candidat pe listele sale, atent puse la punct, nu este cunoscut în spaţiul public israelian.

Partidul Yesh Atid are momentan posibilitatea fie de a forma o mare coaliţie de dreapta sub conducerea lui Netanyahu, fie să formele o coaliţie seculară împreună cu Likud şi cu Partidul Muncii. Israelul ar avea astfel, pentru prima dată în istorie, un guvern fără partide religioase şi ultra-ortodoxe.

Acest lucru ar reprezenta cu adevărat o surpriză, chiar dacă o astfel de coaliţie nu ar reuşi să rezolve cea mai mare problemă a ţării: soluţionarea conflictului din Orientul Apropiat. Nici una dintre formaţiunile politice mari ale Israelului nu au vorbit în campania electorală despre posibile soluţii în ceea ce-i priveşte pe palestinieni.

Câtă vreme politicienii israelieni evită să abordeze această problemă, alegerile din Israel nu vor produce mari surprize, indiferent câţi politicieni noi apar şi care partide obţin scorurile cele mai bune. Este nevoie de o decizie privind direcţia ţării, pe care însă nici unul dintre politicienii de marcă ai Israelului nu doreşte momentan să o ia.