1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

O zi rea pentru maiestăţi, dar bună pentru noi toţi

1 ianuarie 2018

Începând de la 1 ianuarie 2018, paragraful care incrimina "crima de lezmajestate" a fost abrogat. Deşi tardivă, anularea trebuie salutată, consideră Martin Muno.

Wort der Woche | Der Gummiparagraf
Imagine: picture-alliance/Chromorange/Bilderbox

În mod normal, într-o democraţie toţi oamenii sunt egali în faţa legii. În Germania, acest lucru este reglementat de art. 3, paragraful 1 din legea fundamentală. Însă, în jungla legislativă germană, mai pot fi întâlnite prevederi care nu respectă întocmai acest principiu democratic.

Un exemplu este paragraful 103 din Codul Penal, referitor la "insultarea organelor şi reprezentanţilor statelor străine". Această lege are la bază vechile paragrafe din 1871 de sancţionare a crimei de lezmajestate. Cine este condamnat în baza acestui paragraf riscă o pedeapsă de până la cinci ani de închisoare. În schimb, insultarea unui vecin este sancţionată doar cu amendă şi numai în cazuri absolut excepţionale cu un an de închisoare. Aşadar, de ce insultarea unui şef de stat ar trebui judecată cu alte unităţi de măsură faţă de o faptă similară vizând un om obişnuit?

Muno Martin

Această lege a fost abrogată abia începând din acest an. Era şi cazul! Anularea survine în contextul intenţiei preşedintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan, de a intenta proces comediantului Jan Böhmermann, autorul unui text defăimător la adresa liderului turc. Or, solicitarea lui Erdogan s-a făcut tocmai prin invocarea paragrafului 103. Faptul că un conducător străin, contestat în propria ţară din pricina abordării sale rigide față de mass-media, justiție și opoziție, ar putea utiliza un mijloc legal atât de puternic, nu a fost pe placul politicienilor germani, indiferent de culoare politică. Prin urmare, abrogarea paragrafului 103 de către Bundestag, în iunie 2016, a fost un pas absolut firesc.

Protecţie pentru dictatori sângeroşi

Anularea acestei legi trebuia făcută mult mai devreme. În jurisprudenţa federală, paragraful 103 a jucat un rol lipsit de glorie, cum a fost cazul criticii aduse Șahului Iranului sau dictatorului chilian Augusto Pinochet. Decizia autorităților judiciare germane de a proteja doi dictatori sângeroşi, pedepsind în schimb demonstranți și jurnaliști pentru opiniile lor, a fost scandaloasă şi de natură să pervertească rolul infractorilor și victimelor.

Din pură precauţie, pe baza acestei prevederi, procurorii efectuează mai multe anchete. De pildă, incidentul petrecut la inaugurarea Expoziţiei de la Hanovra din 2013, când o activistă "Femen" s-a îndreptat spre preşedintele rus Vladimir Putin cu pieptul gol, pe care scrisese "Fuck Dictator". Sau în cazul măcelarului din Marburg, care l-a numit pe fostul preşedinte american George W. Bush "evident nebun" şi "însetat de sânge" din pricina războiului din Irak. În ambele cazuri - precum şi în altele, similare - politicienii vizaţi nu s-au adresat justiţiei.

Paragraful 103 a izvorât din tradiţia unui stat autoritar, a pus deseori justiția germană la cheremul unor dictatori și, de asemenea, a vulnerabilizat guvernul federal. E bine pentru noi toți că a dispărut!

Muno Martin