Al doilea mare contributor la bugetul UE, Marea Britanie, va părăsi în curând blocul comunitar. În mod normal, bugetul Uniunii ar trebui să se reducă în urma Brexit. Comisarul european pentru Buget, Günther Oettinger, are însă taman idea opusă: bugetul ar trebui să crească după Brexit! Dacă, să presupunem, și alți contributori neți ar alege să plece, alături de britanici, pentru că s-ar fi săturat să tot fie buni de plată, atunci după logica amintitului comisar mărimea bugetului Uniunii pentru membrii rămași nu ar fi influențată defel.

Oettinger își închipuie probabil că țara sa Germania va acoperi toate aceste găuri. Oettinger se gândește la o creștere a contribuției anuale a Germaniei cu până la 12 miliarde de euro, adică cu 50% mai mult!

Germania se oferă voluntar să plătească mai mult

Fiecare guvern național ar trebui să se opună unor astfel de pretenții, nefiind sigur că plățile mai mari vor genera plusvaloare pentru cetățenii lor plătitori de impozite. Dar ce spune ministrul german de Finanțe? Social-democratul Olaf Scholz negociază doar puțintel: 10 miliarde de euro în plus "ne-am descurca" să plătim. Și nu este singurul care vede lucrurile astfel la Berlin. În contractul de mare coaliție, CDU/CSU și SPD s-au declarat deja dispuse "să crească contribuțiile Germaniei la bugetul european". Celelalte țări se pot relaxa deci liniștite.

Disponibilitatea de plată a Republicii Federale nu va fi însă de mare folos Comisiei Europene, pentru că celelalte țări contributoare nete la bugetul comun - de la Austria la Olanda și Belgia, până la Suedia și Danemarca - resping ferm majorarea contribuțiilor și solicită din contră realocări și economisiri de fonduri la bugetul UE.

Și Oettinger vrea să economisească, dar nu prea mult: plățile directe pentru agricultori ar urma să scadă cu 4%. Este de ajuns pentru a urca pe baricade puternicul lobby agrar al Franței. Rămâne de văzut și cât elan pro-european mai rămâne în jurul președintelui Macron, după ce fermierii francezi vor aștepta de la el să ia poziție la negocierile bugetare de la Bruxelles.

Diviziunile se adâncesc

O altă propunere va genera tulburări deosebite: Comisia Europeană vrea să condiționeze pe viitor plata fondurilor de coeziune de respectarea regulilor statului de drept. Afectate ar fi din plin mai ales Polonia și Ungaria, cărora Comisia le reproșează în mod repetat deficite în domeniul respectării statului de drept. Guvernul ungar a acuzat deja Comisia de "șantaj" și susține că banii din fondurile structurale le revin statelor membre conform tratatelor comunitare. În plus, Comisia vrea să introducă primirea de refugiați drept criteriu la împărțirea banilor europeni - ceva ce Berlinul susține cu  abnegație -, ceea ce va afecta negativ dublu țările din estul Uniunii care se opun vehement primirii de refugiați. Diviziunea est-vest existentă acum în Uniune se va accentua și mai mult.

În acest fel, Comisia reușește să își pună aproape toată lumea în cap prin aceste propuneri bugetare. Iar pentru adoptarea bugetului este nevoie de unanimitate. Pe moment însă, s-ar putea vorbi de o respingere aproape unanimă a proiectului, chiar dacă din motive diferite. Doar elevul-model Germania semnează deja cuminte cecuri în alb. Dar nu face niciun favor astfel cauzei europene: toate acestea sunt apă la moara populiștilor de dreapta și euroscepticilor. Aceștia cred oricum că banii care merg la bugetul UE sunt bani aruncați la gunoi, fonduri prin care Bruxelles-ul își permite apoi să-i trateze de sus pe membrii Uniunii. Cu un an înaintea alegerilor europene, populiștilor nu le vine poate să creadă ce cadouri primesc de la Bruxelles și Berlin.